Simon Paşca, colonelul care cultivă plante medicinale

De 8 ani ofiţerul în rezervă s-a dedicat culturilor intensive de cătină. A cheltuit cu noua sa îndeletnicire mai mult de jumătate din pensie şi crede că a meritat

Pasiunea pentru agricultură a moştenit-o încă din copilărie când muncea cot la cot alături de părinţii săi în Teaca. Copil sărac a ajuns să urmeze liceul tocmai în Codlea, datorită unui maraton de munci agricole :„am prăşit o jumătate de hectar de vie  şi aşa mi-am făcut banii de tren, ca să pot pleca ", îşi aminteşte colonelul . La ideea să facă liceul tocmai în capătul ţării a ajuns după un anunţ din ziarul local în care oferta şcolară din Codlea era prezentată cu lux de amănunte : „m-a încântat că  ofereau cazare şi masă gratuite", explică ofiţerul. După liceu a urmat şcoala militară de ofiţeri şi ulterior Facultatea de Drept la fără frecvenţă, iar din 1974  o lungă carieră militară.

Ce-i place : sportul, orice formă de mişcare. A practicat în tinereţe chiar şi paraşutism şi spune ca daca s-ar mai ivi ocazia  n-ar ezita să mai sară măcar odată cu paraşuta.  Acum se consolează cu sporturile de masă : puţin tenis de masă, un pic de fotbal şi multă muncă în agricultură.

Ce nu-i place : Pentru că a petrecut în armată mai mult de trei decenii nu se mai poate obişnui cu lipsa de corectitudine, de promtitudine şi mai ales cu neseriozitatea. Îl deranjează şi birocraţia excesivă şi spune că inclusiv structurile UE excelează la acest capitol. S-a convins de aceasta după câteva tentative de a accesa proiecte de finanţare

Întoarcerea la agricultură

După trei decenii şi ceva de carieră militară ieşirea la pensie, în 2004 i-a oferit posibilitatea unui nou început şi o reîntoarcere la agricultură. A cochetat o vreme şi cu munca de detectiv particular, a obţinut toate acreditările în materie însă după o vreme în care a lucrat mai mult pentru prieteni şi cunoştinţe a renunţat în favoarea agriculturii. Terenul şi l-a pregătit încă de la începutul anilor 90 când a început să cumpere teren agricol : „am cumpărat o căsuţă în Chintelnic şi acolo am exersat viticultura pe lângă alte culturi. A trebuit să o vând însă ceva mai târziu ca să pot să finanţez cultura de cătină, pe care am decis să mă axez", povesteşte ofiţerul despre începuturile vieţii de investitor în agricultură. Ideea cu cătina i-a venit într-o dimineaţă de duminică, în urmă cu 8 ani,  în timp ce privea o emisiune „Viaţa satului" . Cochetam pe atunci ba cu melcii, ba cu căpşunile , până când a găsit că cel mai de viitor sunt plantele medicinale : „Am văzut un reportaj despre cătină şi mi-am spus : asta o să fac", povesteşte colonelul Paşca.

 A citit între timp sute de cărţi de specialitate, a fondat o Asociaţie naţională a cultivatorilor de cătină şi a devenit consultant pentru alţi întreprinzători din ţară, Una peste alta cele câteva hectare de cultură de cătină ecologică, cu tot cu teren cumpărat şi achiziţii de utilaje moderne l-au costat cam 50 000 de lei noi. Dar crede că a meritat : „ anul acesta voi recolta cam două tone, pentru că de abia a ajuns la maturitate, cătinei îi trebuie pentru asta cam 4-5 ani. Dar este o cultură durabilă, produce 35 de ani, iar în timpul anului lucrările de întreţinere se rezumă cam la două-trei coase", spune bistriţeanul .