Cum s-a mutat pe Internet un meşteşug vechi, care punea pâinea pe masa unui sat întreg. Papucii şi coşurile din papură ajung în Ungaria şi Anglia
0O bistriţeancă de 49 de ani din satul Tonciu se încăpăţânează să transforme un meşteşug vechi, din care în trecut se întreţinea întreaga localitate, într-o afacere. Comenzile s-au mutat pe Internet, iar papucii şi coşurile din papură ajung în Ungaria şi chiar în Anglia.
Ilona Szilagyi are 49 de ani şi a învăţat să împletească coşuri din papură încă din primii ani de şcoală. A învăţat meşteşugul de la bunică şi mamă şi spune că acum câteva decenii copiii de 10 ani contribuiau astfel la bugetul familiei, vânzând produsele din papură realizate.
„De la mama şi bunica am învăţat. În copilăriei, stând lângă ele, vrând-nevrând am învăţat. De la o vârstă am fost chiar nevoiţi să învăţăm, ne puneau părinţii la treabă, nu era ca la copiii de astăzi. De pe la vreo 10 ani am început. Când eram mai mici făceau coşuleţe mai mici, pentru copii. În timpul vacanţelor ne puneam pe treabă. Produsele făcute de noi erau vândute”, explică artista.
Bistriţeanca lucrează alături de sora sa (56 de ani) şi de mama sa (73 de ani) şi spune că a fost nevoită să renunţe la slujba de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud pentru a putea onora comenzile pentru coşuri.
Femeia îşi face cunoscute produsele atât la târguri, cât şi prin intermediul unui site (cosuriimpletite.ro), care adună comenzi de peste tot. Coşurile şi cutiile de depozitare ajung în Ungaria, iar papucii de casă şi genţile de plajă sunt trimise tocmai în Anglia. În Tonciu din câteva sute de familii care trăiau din împletit coşuri au rămas maxim 10, în special bătrâni.
Papucii de casă din papură sunt preferaţi de englezi pentru că lasă piciorul să respire, sunt comozi şi oferă un masaj la fiecare pas, îi place Ilonei să spună. Nu se sfieşte să recunoască faptul că produsele din papură sunt nelipsite din casa sa, inclusiv aceşti papuci.
O pereche de papuci de casă din papură costă 30 de lei FOTO: Bianca Gavrilă Sara
„Îmi amintesc că atunci când eram mai tânără mergeam cu produse din papură în Ungaria şi vindeam în special la grădiniţe şi şcoli. Ei folosesc foarte mult papura şi o preţuiesc. Foloseau produsele pentru depozitarea creioanelor, a hârtiilor, preferau naturalul”, mai spune bistriţeanca.
Artista colaborează inclusiv cu case de modă, pentru care face accesorii din papură. Designerii trimit modelele, iar ea execută în special gentuţe din papură. Un coş sau o geantă din papură poate să reziste fără probleme ani de zile.
Prin apă şi nămol după materia primă
Ilona recunoaşte că cel mai dificil pas în confecţionarea coşurilor este tocmai procurarea materiei prime. Pentru coşuri, Ilona foloseşte papura, pe care o culege din lacurile şi mlaştinile din apropierea satului, după data de 15 august, când aceasta este numai bună pentru prelucrare.
Ce prespune asta? Ei bine, Ilona, soţul său şi sora sa sunt nevoite să intre în apă şi nămol uneori şi până la brâu pentru a culege papura. Aceasta este dusă acasă, desfăcută şi lăsată la uscat. Cu o zi înainte de a se transforma într-un coş, papura este din nou udată, pentru a o înmuia şi a o face uşor de manevrat.
„Procurarea materiei prime este partea cea mai grea, pentru că nu se găseşte de cumpărat. Trebuie să o căutăm în natură, pe lângă lacuri sau în alte locuri mlăştinoase. Noi o tăiem. Asta înseamnă să ne băgăm în apă şi nămol după ea. E muncă de ocnaş, din acest motiv spuneam că e cea mai grea”, explică artista.
Unităţile de învăţământ din Ungaria folosesc cutiile de depozitare din papură FOTO: Bianca Gavrilă Sara
Fiecare fir de papură este atent desprins de pe plantă şi i se stabileşte destinaţia: cele mai scurte sunt folosite pentru obiecte mai mici. Acestea se sortează şi în funcţie de grosime.
Într-un coş mediu de cumpărături pot să intre şi 80 de fire de papură. Iar timpul de lucru, odată ce materia primă este pregătită, se întinde de la jumătate de oră la 2-3 ore.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
