Cum combate un colegiu tehnic din Bistriţa şomajul în rândul tinerilor. Absolvenţii de la profesională, angajaţi pe loc de marile companii

0
0

Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa şcoleşte sudori, strungari şi lăcătuşi pentru a acoperi nevoia de forţă de muncă în industria din zonă. Absolvenţii au un loc de muncă asigurat în atelierele companiilor locale Raal şi Comelf, în baza unui parteneriat încheiat cu instituţia de învăţământ

Jakab Laszlo are 17 ani şi peste câteva luni va deveni strungar calificat. Şi-ar fi dorit să fie sudor, însă i-a fost imposibil din cauza astmului de care suferă. Jakab va absolvi anul acesta Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa, profilul pentru strungari, şi încă nu ştie dacă îşi va urma tatăl în străinătate pentru a-l ajuta în construcţii sau dacă va accepta oferta de muncă a companiei Comelf din localitate.

„Mi-am dorit să fac o meserie. Apoi, mă gândesc să fac şi liceul. Părinţii mei nu m-au influenţat în această alegere, ei mi-au spus să fac ce vreau eu. Am considerat că, urmând o şcoală profesională, am mai multe şanse să mă angajez după absolvire“, spune Jakab.

Reprezentanţii Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“ susţin că Jakab nu este singurul dintre elevii şcolii care se gândeşte să-şi caute de muncă în străinătate după absolvire, refuzând ofertele companiilor locale Comelf sau Raal. Însă alţi absolvenţi au acceptat aceste oferte de muncă şi chiar au ajuns să reprezinte România la nivel internaţional.

CONCURS EUROPEAN DE SUDURĂ

Dănuţ Florin Pop (19 ani) şi Laurenţiu Hofnar (23 de ani), ambii angajaţi ai Comelf, au reprezentat, anul trecut, România la concursul european de sudură care s-a desfăşurat în Germania, de unde s-au întors cu un onorabil loc 5. Au ajuns acolo după ce au câştigat locul întâi la finala naţională a concursului „Tineretul Sudează“, intrând astfel în componenţa lotului României, cu care vor participa anul acesta şi la competiţia mondială de sudură care va avea loc în luna iunie, la Beijing, în China.

colegiul tehnic grigore moisil bistrita 4

Laurenţiu Hofnar (dreapta) şi Dănuţ Pop (mijloc), la concursul european de sudură FOTO: Laurenţiu Hofnar


Când sunt mici, copiii îşi doresc să devină medici, cosmonauţi sau ingineri. Dănuţ Pop însă şi-a dorit dintotdeauna să se facă sudor. Pasiunea i-a fost insuflată chiar de tatăl său, care a practicat o perioadă această meserie. Aşadar, când a venit vremea să se înscrie la liceu, tânărul originar din comuna bistriţeană Ilva Mare a optat pentru profilul sudor din cadrul Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“.


„Părinţii nu m-au influenţat, m-au lăsat să aleg ce am vrut. Acum sunt foarte mulţumiţi, au o părere foarte bună despre mine şi despre ideea de şcoală profesională“, susţine Dănuţ.


LE-A DAT LECŢII SUDORILOR EXPERIMENTAŢI


După terminarea şcolii a trecut printr-o perioadă de probă, iar de un an şi opt luni
este angajat cu acte la Comelf. Spune că a început cu un salariu de nici 1.000 de lei şi a ajuns acum la aproape 2.000 de lei. Urmează şi liceul la seral, iar în 2015 va primi şi o diplomă de absolvire.


Deşi abia îşi sărbătorise majoratul când a participat la concursul judeţean de sudură şi mai apoi la cel naţional, tânărul a reuşit să le dea lecţii sudorilor mai experimentaţi.


„Contează foarte mult mâna, mai mult decât experienţa. Trebuie să pui şi pasiune în ceea ce faci, să te ţii de treabă, că dacă o faci doar pentru bani nu ajungi la performanţă“, explică Dănuţ cum a ajuns la asemenea rezultate. 


PARTENERIAT CU FIRMELE DIN ZONĂ


Şansa absolvenţilor ramurilor profesionale ale Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa de a se angaja în companiile din localitate vine în urma unui parteneriat încheiat între instituţia de învăţământ şi angajatori.


Pentru că aveau nevoie şi de oameni calificaţi ca lăcătuş construcţii de maşini şi utilaj tehnologic şi tehnicieni prelucrări pe maşini cu comandă numerică, specializări care nu existau la Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“, companiile bistriţene Raal şi Comelf au suportat costurile de 2.000 de euro pentru acreditarea acestora de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământ Preuniversitar. Primii elevi au început să înveţe aceste meserii anul trecut şi vor intra pe piaţa muncii abia peste doi ani.


„Încercăm să îi sprijinim cum putem. Au câte un tutore care se ocupă de pregătirea şi de evaluarea lor. Fac şi ore de desen tehnic pentru a completa ceea ce fac deja la şcoală. Încercăm să îi adaptăm, iar pe timpul verii, îi angajăm cu normă întreagă pentru a se obişnui cu un program riguros“, precizează Corneliu Catană, şeful Departamentului de Resurse Umane din cadrul Comelf.


Din şomer, specialist  la sudură


 Laurenţiu Hofnar a reprezentat şi el România la concursul european de sudură. Tânărul a terminat Liceul Tehnic INFOEL din Bistriţa, profilul electronică şi automatizări, şi nu şi-a găsit un loc de muncă după absolvire.


După o perioadă în care a fost şomer, în urmă cu mai bine de doi ani, Laurenţiu s-a înscris la cursurile de calificare în sudură la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în colaborare cu Comelf. După ce a finalizat cursul, a fost angajat pe loc de Comelf care era în căutarea tinerilor calificaţi, pe care compania bistriţeană era dispusă chiar să-i şcolească în propriul laborator
de sudură.

Niciun elev nu rămâne şomer


În timp ce peste 1.000 de absolvenţi de învăţământ liceal sau universitar din Bistriţa-Năsăud îngroaşă rândurile şomerilor, Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa a devenit sursă de forţă de muncă pentru marile companii din zonă care caută sudori, strungari sau lăcătuşi calificaţi. An de an, companiile Raal şi Comelf îi angajează pe toţi cei care îşi însuşesc aceste meserii.


În prezent, Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ are 31 de clase cu 744 de elevi. Dintre aceştia, 122 urmează învăţământul profesional.


Absolvenţii de şcoală profesională devin: sudori, lăcătuşi construcţii de maşini şi utilaj tehnologic, tehnicieni prelucrări pe maşini cu comandă numerică, strungari, mecanici auto, dar şi zugravi, ipsosari, vopsitori sau tapetari.


ANGAJAŢI DE PE BĂNCILE ŞCOLII


An de an, toţi absolvenţii care se califică în meseriile de sudor, strungar şi, mai nou, de lăcătuş şi tehnician prelucrări pe maşini cu comandă numerică şi îşi doresc să intre pe piaţa muncii sunt angajaţi pe loc de Comelf, Raal sau Metal Fortex Şieu. În anul 2012, toţi cei 17 sudori absolvenţi au fost angajaţi de Comelf şi Raal, la fel s-a întâmplat şi cu cei 14 strungari.


În anul 2013, dintre cei 12 sudori care au absolvit, 9 au fost angajaţi, 3 refuzând angajarea pentru continuarea studiilor sau pentru un loc de muncă în afara ţării, iar dintre cei 15 strungari, 11 au fost angajaţi de Comelf, iar 4 continuă liceul, urmând să se angajeze după finalizarea studiilor.


Nu la fel de roz stau lucrurile când vine vorba despre mecanică auto, deşi numărul celor interesaţi de acest profil este de două ori mai mare. Anuţa Popşor, directorul Colegiului Tehnic, explică şi de ce stau lucrurile aşa:

„Nu sunt şi nu au fost foarte mulţi care să opteze pentru calificările de sudor, lăcătuş sau strungar. Ei vor toţi să devină mecanici auto sau tinichigii. Degeaba le explicăm că le va fi greu să se integreze, pentru că deja este plin, pe când în zona industrială este un personal îmbătrânit care trebuie înlocuit“.


Cu toate acestea, cam jumătate dintre cei care termină specializarea mecanică auto sunt angajaţi pentru că au o calificare, care pare să conteze mai mult în faţa angajatorului decât o simplă diplomă de Bacalaureat.


Angajatorii acuză că sistemul este prost


Colaborarea cu compania bistriţeană Comelf, producător de echipamente şi utilaje pentru industria energetică având peste 300 de angajaţi, a început încă din anul 1976. Compania căuta meseriaşi, iar liceul – un loc unde să-şi poată duce elevii la practică.


Creşterea constantă a companiei, care are printre clienţi General Electrics (SUA), Siemens (Germania), Komatsu Utility Europe şi Temec din Italia şi Braden din Olanda, a dus la o cerere tot mai mare de muncitori calificaţi.


În ultimii ani, această nevoie de personal este acutizată şi de o extindere pe fonduri europene care va duce la crearea a aproape 190 de locuri de muncă, dar şi de ieşirea la pensie a unui număr însemnat de angajaţi. Acesta a fost motivul pentru care companiile au sprijinit dezvoltarea învăţământului profesional în zonă.


PRACTICA ÎN FABRICĂ, DIN ANUL AL DOILEA


Elevii Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“ ajung în fabrici abia din anul al doilea. În primul an, orele de practică se desfăşoară în atelierele unităţii de învăţământ. Acestea sunt dotate corespunzător, în urma unui proiect implementat în 2006, în valoare de 230.000 de euro. Elevii beneficiază de aparate noi de sudură, dar şi de maşini care au comandă numerică special făcute în Germania pentru studiu didactic. Un astfel de utilaj ajunge să coste şi 100.000 de lei.


Aşa se asigură reprezentanţii şcolii că elevii au cunoştinţele minime înainte să ajungă în fabrică. Tot în primul an de studii, adolescenţii sunt supuşi şi unui examen de medicina muncii, care uneori le dă dorinţele peste cap.


În al doilea an, elevii fac 600 de ore de practică, iar în al treilea – 570 de ore, toate desfăşurându-se într-una dintre fabricile partenere. Şeful Departamentului de Resurse Umane din cadrul Comelf, inginerul Corneliu Catană, se ocupă direct de elevii care fac practică în departamentele companiei şi spune că „lipsa interesului pentru aceste meserii este însoţită şi de un sistem educaţional care nu îi sprijină pe copii să înveţe o meserie, ci le umple capul cu tot felul de informaţii care pe ei nu îi ajută mai apoi la locul de muncă“.


SCHIMBAREA STRUCTURII ANULUI ŞCOLAR, NECESARĂ


„Companiile din întreaga ţară, inclusiv noi (n. r. – Comelf), am trimis numeroase memorii şi scrisori la Ministerul Educaţiei pentru a schimba structura anului şcolar. Să se facă în al doilea an de profesională 75% practică, iar în al treilea procentul să ajungă la 95%“, susţine Corneliu Catană, care lucrează de ani buni cu elevii de la şcoala profesională.


În trecut, compania Comelf a apelat până şi la burse în cuantumul unui salariu minim pe economie pentru a-i atrage pe elevi, obligaţia lor fiind de a rămâne însă după terminarea şcolii trei ani în cadrul fabricii. Acum, obligativitatea de a rămâne în companie timp de unul sau de trei ani a dispărut, elevii fiind liberi să aleagă dacă se angajează sau nu.


Potrivit lui Corneliu Catană, compania pierde anual cam 100 de angajaţi, care fie se pensionează, fie optează pentru o slujbă mai bine plătită în afara ţării.


„Din anul 2015, estimăm că vom avea în jur de 30-40 de pensionări anual, fără să luăm în calcul transferurile sau plecările în străinătate, unde această meserie este mai bine plătită. Noi am angaja 100 de absolvenţi anual dacă am avea de unde. Şi salariile sunt destul de bune, operatorii pornesc cu 1.050 de lei şi ajung şi la 2.200 de lei“, mai spune Catană.

Bursă de 100 de lei pe lună


Ministerul Educaţiei oferă o bursă de studii elevilor de la profesională în cuantum de 100 de lei lunar, însă nici acest ajutor nu îi motivează suficient pe tineri. Directoarea Colegiului Tehnic, Anuţa Popşor, crede că numărul tot mai mic al elevilor care optează pentru ramura profesională este cauzat şi de orientarea şcolară necorespunzătoare din clasele V-VIII.

„Părinţii consideră că dacă îşi trimit copilul la liceu, acesta are mai multe şanse să se angajeze, dar este chiar pe dos. Mai multe şanse au să se angajeze după şcoală dacă urmează profesionala şi învaţă o meserie. Păcat că părinţii şi copiii nu văd asta“, completează cu regret Anuţa Popşor.

Vă mai recomandăm:

Ministerul Educaţiei a publicat metodologia şi calendarul admiterii pentru învăţământul profesional de 3 ani

DEZBATERE Cât de pregătită este şcoala profesională să primească elevii slabi, din 2015. Noutăţile de anul viitor


 

Bistriţa


Ultimele știri
Cele mai citite