Bistriţa: Horaţiu Miron, graficianul care urcă de 30 de ani muntele

Horaţiu Miron urcă munţii de 30 de ani. Tot de atunci salvează vieţi, iar în timpul liber este grafician şi pictor, lucrările sale fiind apreciate în lumea artistică.

A plecat prima dată pe munte în urmă cu 30 de ani. A plecat de la şcoală, alături de alţi copii, conduşi de profesorul Aurel Marian. Grupul de excursionişti a ajuns pe Bistriciorul la 2000 de metri, adăpostiindu-se în vechea cabană a Salvamontului distrusă de avalanşele din 2003. Era în anul 1986. „Aşa am ajuns pe munte, iar din acel moment nu am mai putut coborî de acolo, mai ales că am făcut un traseu până pe Pietrosul. Este o frumuseţe de nedescris", îşi începe povestea Horaţiu Miron.

Nu ştia că muntele poate fi şi supărat, indecis, înnegurat: „Asta am învăţat-o în armată, cea mai grea armată care se făcea în ţara asta, la vânători de munte, la Borşa. Au fost momente când am simţit că îmi ating limitele fizice. Unul din aceste momente a fost la o aplicaţie de o săptămână în pasul Rotunda, care a inclus şi un marş e vreo 50 de km. E greu să lucrezi la înălţime, unde e aerul rarefiat, izolat de lume şi, la temperaturi mult sub zero grade. Pe munte, când nu mai poate calul, duce omul, acolo nu e loc de întors", explică salvamontistul.

După armată, Horaţiu a participat la câteva cursuri de escaladă şi căţărare intrând astfel în rândul salvamontiştilor. „După Revoluţie, din fostul grup, unul mare de iubitori ai muntelui, am fost racolaţi câţiva pentru a deveni salvamontişti profesionişti. Este una dintre cele mai complicate meserii din această lume. Trebuie să ai condiţie fizică extraordinară, să cunoşti potecile muntelui, dar şi secretele stâncilor pe care trebuie să te caţeri. La toate acestea se adaugă dramul de nebunie şi inteligenţa care este absolut obligatorie. Nu există salvamontişti proşti pentur că muntelui nu-i plac oamenii de acest gen", este de părere Horaţiu.

Credincios artelor vizuale

Cu cei 30 de ani de alpinism duşi în spate, Horaţiu Miron rămâne un grafician şi un pictor recunoscut: „ Am lucrat, pe vremuri, înainte de-a fi angajat la Salvamont, la RADEF, ştiţi la Regia Autonomă de Exploatare a Filmelor. Acolo făceam toată grafica pentru filmele ce urmau să fie vizionate. Între timp m-am apucat de pictură, am avut expoziţii şi am vândut lucrări", povesteşte artistul-salvamontist. El mai spune că lucrează multă peisagistică: „Preferata mea este însă tehnica la cuţit, cu şpaclu", explică Horaţiu Miron.

„De când a apărut grafica pe calculator, arta electronică, viaţa nu mai e ceea ce a fost. Prea ne robotizăm, prea credem în circuitele celea electronice, uitând, de fapt, că noi îi dăm calculatorului ceea ce trebuie să facă. Uităm că omul încă poate fi înlocuit. Arta înseamnă sentiment, emoţie şi un ceva care nu va avea niciodată inteligenţa artificială, absolut niciodată".

Ce-i place

Spune că îi place natura şi muntele, tot ceea ce implică mişcarea: „Muntele, pădurile, grafica şi pictura. Aş vrea să merg pe munte şi să pictez, să caut peisaje ce nu s-au mai văzut, să mă caut pe mine, spiritul muntelui. Nimeni nu ştie cum e cu acest spirit al muntelui. Îmi place mult ideea de a căuta spiritul naturii, cel mai mult îmi place", menţionează Horaţiu Miron.

Ce nu-i place

„Prostia şi bâlbâiala, indecizia şi obtuzitatea", punctează salvamontistul. El mai spune că urăşte cel mai mult omul care se crede infailibil, cel care crede că are întodeauna dreptate: „ Este greu să lucrezi cu aceşti oameni, iar pe munte sunt cei mai indisciplinaţi, cei care o păţesc întodeauna. De asemenea, nu îmi plac oamenii care stau între două ape, cei care spun una şi fac alta. Dar muntele îi cunoaşte şi îi mai pedepseşte", concluzionează Horaţiu Miron.

Întrebare şi răspuns

Ce ai fi vrut să faci în afara alpinismului?

„Să fiu topograf, pentru că are o strânsă legătură cu natura, cu drumurile şi alte lucruri care îmi fac plăcere. Cred că mi-ar fi plăcut să fiu geolog, deşi este o meserie foarte grea, chiar foarte grea (...) Speologia este frumoasă, dar nu e pentru mine. E greu să accept a vedea doar cât e raza lanternei, chiar dacă în jurul meu e feerie de nedescris", mai spune Miron.

PROFIL

Născut: 21 februarie 1968, Bistriţa

Studii: Facultatea de Geografia Turismului, UBB Cluj-Napoca

Familie: necăsătorit