Bartolomeu le-a lăsat bistriţenilor un „testament spiritual“ la Tihuţa

Înaltpreasfinţitul Bartiolomeu Anania avea o relaţie specială cu plaiurile bistriţene de unde şi dorinţa arzătoare de a ridica la noi în judeţ crucea de la Piatra Fântânele, rămasă ca un testament spiritual al monahului. Multe dintre scrierile acestuia au fost concepute într-o chilie sărăcăcioasă de la Mănăstirea Piatra Fântânele, acolo unde ÎPS îşi petrecea concediile. Chiar ultimul concediu din 2010 şi l-a petrecut al

Una dintre cela mai mari dorinţe ale Mitropolitului Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Bartolomeu Anania, a fost cea de a apuca să trăiască pentru a sfinţi crucea din Pasul Tihuţa. Acesta şi-a exprimat de mai multe ori dorinţa de a vedea ridicată cea mai înaltă cruce din România, un simbol al credinţei amplasat la graniza dintre Ardeal şi Moldova. „Anul trecut am făcut o rugăminte către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud să ridicăm acest monunet, această cruce, aici, ca simbol al credinţei acestor oameni care au trecut prin multe de-a lungul timpului. De multe ori am stat pe această colină şi am privit în jur. Atunci am zis că aici trebuie construit un monument în numele Lui Dumnezeu", a declarat ÎPS Bartolomeu la sfinţirea monumentului.

Potrivit vicepreşedintelul Consiliului Judeţean, Luca Iancu, realizarea crucii la Tihuţa a fost o dorinţă pe care mitropolitul şi-a exprimat-o de numeroase ori. „A fost un lucru pe care şi l-a dorit foarte mult şi ne-a rugat de numeroase ori să o realizăm. A fost ultima sfinţire pe care a facut-o. În ciuda efortului mare pe care a a trebuit să-l depună pentru acest lucru, a venit până sus şi a sfinţit chiar el crucea realizată pe amplasamentul propus de el. Am auzit chiar că el a fost cel care a realizat proiectul crucii, dar nu ştiu dacă este doar legendă sau realitate", explică vicepreşedintele.

Măicuţele i-au fost gazdă

Sora Ancuţa, secretara mănăstirii Piatra Fântânele povesteşte şi ea despre implicarea Mitropolitului în ridicarea monumentului. „Crucea din Pasul Tihuţa a fost realizată între anii 2006-2010. Iniţiativa a aparţinut Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu al Clujului, care a considerat că ridicarea unui monument reprezentativ la limita geografică a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, implicit la graniţa dintre Transilvania şi Moldova, reprezintă o prioritate nu doar pentru zonă şi pentru judeţ, ci chiar şi pentru cele două regiuni. Începând de acum, acest monument va fi recunoscut de toţi românii", a declarat măicuţa.

Legătura ÎPS cu Tihuţa nu o reprezintă doar crucea ci şi faptul că mănăstirea era pentru el o oază de linişte şi reculegere. „Ultimul concediu şi l-a făcut la noi, a stat atunci mai bine de o lună aici şi a prins chiar sfinţirea cricii. Venea şi scria aici, se simţea foarte bine şi spunea că se simte în conexiune cu divinitatea, aici în vârf de munte", adaugă călugăriţele care i-au fost gazdă de mai multe ori, inclusiv în ultima vară a vieţii sale.

Protopopul Alexandru Vidican spune că relaţia mitropolitului cu Bistriţa a fost una mai mult decât specială. „Venea aici cu mult drag şi spunea că şi-a dorit să realizeze la mănăstirea de aici o cetate a Maicii Domnului ca şi opoziţie a Castelului Dracula de pe celalt deal şi apoi «să vedem care pe care»", explică părintele Vidican. „Pentru noi, cei de aici, crucea aceasta ne va aminti de fiecare dată cnd o vom vedea de numele şi personalitatea extraordinară a înaltpresfinţeiei sale", conchide Vidican.