Legende şi istorie în biserica romano-catolică „Sfânta Maria” din Baia Sprie

În biserica - monument de cult romano-catolic din Baia Sprie (Maramureş) sunt combinate elementele de cult cu cele minereşti. Fiind un orăşel vechi, mineresc, simboluri ale acestei preocupări importante sunt redate în interiorul bisericii. Cu hramul „Sfânta Maria” biserica are o istorie cel puţin interesantă.

A fost construită între 1847 şi 1858, în locul unei biserici mai vechi demolată în anul 1847. Mai multe legende se leagă de istora acestui lăcaş de cult, una referindu-se chiar la crucile de pe cele două turunuri, despre care se crede că ar fi suflate cu aur şi că ar fi fost ţinta mutor încercări nereuşite de a fi furate.

Datele istorice confirmă că la 1333 acolo ar fi existat parohie, care a fost desfinţată la 1547. Este posibil ca vechea biserică să fi dispărut ca urmare a frecventelor atacuri ale bandiţilor de la 1550, însă a fost reconstruită ulterior.

Peste 60 de metri măsoară biserica în înălţime, cu cele două turnuri despre a căror cruci se crede că ar fi aurite. „Biserica are dimensiuni impozante. În exterior are 62 de metri înălţime, iar cele două cruci au câte 2,5 metri”, spune preotul Attila Vereş.

Despre materialul din care sunt făcute crucile nu există nicio confirmare că ar fi suflate cu aur, însă legenda spune că la retragerea frontului german din al Doilea Război Mondial, soldaţii germani ar fi încercat să fure, fără succes, cele două cruci. „Această legendă am aflat-o şi eu, însă nu pot spune dacă a fost sau nu aşa. Cert este că aceste două cruci nu se înverzesc. Dacă ar fi fost din cupru, probabil că se înverzeau de atâta vreme”, mai spune preotul Attila Vereş.

O mică bilbiotecă cu cărţi vechi, unele dintre ele chiar de la 1600, aduc o oarecare mândrie preotului. „Aici au fost întotdeauna oameni care au putut fructifica ştiinţa”, explică el, apoi începe să descrie picturile din interiorul bisericii. Tematica este Sfânta Maria şi începe de la Buna Vestire, continuând fiecare frescă cu câte un episod biblic.

După intrarea în biserică, pe partea dreaptă este un tablou despre care se crede că ar data încă de pe vremea vechii biserici. „Nu ştim exact de când este, dar aşa se crede că ar fi din vechea biserică, ce a fost dărâmată şi pe locul ei s-a construit aceasta nouă la 1858”, spune el.

Legenda Sfintei Varvara, protectoarea minerilor

Este cunoscut faptul că Fecioara Maria este venerată în mod aparte în cultul romano-catolic,  iar aceasta este considerată, alături de Sfânta Varvara, protectoarea minerilor. În interiorul bisericii există chiar o pictură reprezentând doi mineri, care au trăit în Baia Sprie, dar şi un mic altar realizat din flori de mină.

Printre picturile şi statuetele din interior, preotul vorbeşte aparte despre una, reprezentând-o pe Sfânta Varvara. „Se spune că Varvara era o fată tânără, a trăit prin anii 300 şi era foarte apropiată de creştini, împotriva voinţei tatălui ei, care era un înalt funcţionar. Supărat, se zice că el a închis-o într-un turn, cu doar două ferestre. Dar, ea acolo a mai săpat în perete o fereastră, pentru a fi trei şi pentru a mărturisi, în acest fel, despre Sfânta Treime”, spune preotul, arătând stauteta ce o prezintă pe Sfânta Varvara lângă turnul cu trei ferestre.

„Pare puţin neobişnuit ca o fată tânără, care nu avea nici 20 de ani când a murit, să fie protectoarea minerilor, care sunt bărbaţi aspri, în general. Dar credinţa ei a fost atât de mare, nu a fost înfricoşată nici chiar de moarte – tatăl ei a fost cel care a decapitat-o – şi tăria cu care a acceptat să fie decapitată. În plus, ea a fost închisă în turn, aşa cum minerii sunt închişi în subteran şi ea a reuşit să mai sape o fereastră în zidul turnului, ceea ce simbolizează un fel de scăpare”, mai spune preotul Attila Vereş.

Pe un perete, aproape de altar, o altă pictură atrage atenţia şi are o poveste impresionantă. În partea de jos sunt ilustraţi doi mineri, despre care se spune că au existat şi au trăit în Baia Sprie. „Despre cei doi mineri se spune că au trăit în Baia Sprie, iar unul dintre ei era catolic şi celălalt reformat. Cel reformat, spune legenda, a venit să depună mărturie că pe ei îi ocroteşte Sfânta Maria acolo în mină”, spune preotul, explicând că una dintre diferenţele celor două culte se referă chiar la importanţa acordată Sfintei Maria.

Marmură roşie râşnită pentru stâlpi
Biserica are dimesiuni impozante, fiind construită în stil neoclasic, cu elemente împrumutate din stilul romanic. Biserica a fost construită după planurile lui Tischler, acelaşi după ale cărui planuri a fost reconstruită între 1837-1846 biserica medievală din Berehove (Ucraina), dar şi biserica Calvaria din Satu Mare construită în 1844 (reconstruită în 1908). Tot de numele lui se leagă şi proiectele bisericii din Urziceni (1854) şi Ciumeşti (1856).

Coloanele din interiorul bisericii, mai spune preotul, au şi ele o poveste de spus. „Au fost făcute din marmură roşie râşnită, pentru că dacă foloseau marmura ca atare ar fi fost prea grele şi fundaţia nu ar fi rezistat”, mai explică el.

De asemenea, o cristelniţă de marmură roşie este acoperită cu un capac de lemn, în formă de clopot, cu o sculptură ce reprezintă Botezul Domnului.

Intrarea principală a bisericii noi cu două turnuri este decorată cu un portic ce se sprijină pe patru stâlpi. În faţa intrării au fost amplasate statuile sfinţilor Ştefan şi Ladislău.

Fântâna lui Stoll, comandată la Viena
Un alt element interesant este fântâna arteziană din faţa bisericii, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Realizată din bronz, este numită „Fântâna lui Stoll”, după numele primarului care a comandat-o, la Viena. În mijlocul fântânii este statuia unei zeiţe ce ţine pe umăr un vas de ceramică, o carafă, din care ţâşneşte apa. Stoll Karoly, cel despre care se crede că ar fi comandat monumentul, s-a născut în Baia Sprie la 17 octombrie 1811 şi a murit în 8 septembrie 1887, la Budapesta. Era absolvent al Facultăţii de Drept şi al Academiei de Minerit.

Mai puteţi citi:

VIDEO Elefant plimbat pe străzile din Sighetu Marmaţiei, pentru promovarea unui spectacol de circ