FOTO Cele mai haioase mesaje din Cimitirul Vesel din Săpânţa. „Sub această cruce grea/Zace biata soacră-mea/Trei zile de mai trăia/Zăceam eu şi cetea ea”
0
Nu există roman care să nu fi auzit de Cimitirul Vesel de la Săpânţa cu ale sale cruci albastre. Faima acestui cimitir unde moartea este luată în derâdere a trecut de mult graniţele României, ajungând unul din locurile cele mai vizitate de străinii care trec prin Maramureş alături de Mocăniţa de pe Valea Vaserului.
Cimitirul Vesel din Săpânţa a devenit faimos pentru crucile mormintelor viu colorate şi picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Cei care trec pragul acestui cimitir pot observa versuri umoristice care stârnesc zâmbete pe feţele celor care le citesc.
În anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Riţiu, care era şi profesor de română şi latină, Stan Ioan Pătraş a realizat partea verticală a crucilor ceva mai lat, cu loc pentru epitaf. Primul epitaph din acest cimitir datează din anul 1935, pentru ca din anii 1960 întreg cimitirul să fie populat cu circa 800 de cruci sculptate din lemn de stejar.
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraş, fondatorul cimitirului, stă scris:
De cu tînăr copilaş
Io am fost Stan Ion Pătraş
Să mă ascultaţ oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime nam dorit
Dar bine cît am putut
Orişicine mia cerut
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea
Sunt cruci cu versuri care te fac să zâmbeşti. Este şi exemplul unei cruci în care personajul principal este soacra. De altfel crucile din Săpânţa care atrag prin umorul lor au fost cumva puse în valoare printr-o serie de buline care pot fi văzute în dreptul fiecărei cruci.
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu şi cetea ea.
Voi care treceţi pă aici
Încercaţi să n-o treziţi
Că acasă dacă vine
Iarăi cu gura pă mine
Da aşa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea.
La final aflăm că soacra a trăit 82 de ani. Părintele Grigore Luţai, cel care răspunde de acest cimitir, a declarat, pentru Adevarul, că acest cimitir unic în lume atrage ca un magnet turiştii. Sunt multe cruci care stârnesc zâmbete şi care au devenit faimoase. Este vorba despre crucea cu soacra sau cea cu cel care a murit de moarte forţată, adică la 40 şi ceva de ani la crâşma din sat şi cu ţigara în gură.
"Cimitirul Vesel din Săpânţa este unic în felul lui de a fi în lume. Existenţa lui se datorează unui om cu suflet mare, Stan Ioan Pătraş. În 1931 a apărut prima cruce în Cimitir, sculptată în lemn din stejar, pentru ca prin 1934, la dorinţa unor apropiaţi, a apărut acel epitaf scris la persoana I şi după aceea a apărut şi chipul celui plecat dăltuit în lemn din stejar.
În Săpânţa în portul femeilor şi al copiilor, dar nu numai predomină albastrul. Fiecare casă din Săpânţa are o cameră care este îmbrăcată ţărăneşte şi există pe rudă covoare din lână, ceea ce este specific numai Săpânţei. În acea cameră nu se doarme niciodată. La naşterea unui copil primul lucru acolo are loc petrecerea în casă, botejunea. Stan Ioan Pătraş era absolvent al patru clase primare şi a făcut ca Săpânţa să fie cunoscută în lumea întreagă.
În Săpânţa au fost foarte multe morţi năpraznice. Apoi găsim în cimitir pe cel căruia i-a plăcut ţuica, îmbrăcat ţărăneşte, stând la masăla bufet, cu sticla lângă el. Când munceau oamenii la câmp, era o ruşine pentru cei care stăteau la bufet. Găsim una care a avut mai mulţi bărbaţi. Stan Ioan Pătraş a avut acel dialog cu oamenii. Înainte ca să fie pusă crucea apropiaţii mergeau la Stan Ioan Pătraş şi vedeau ce se scrie pe cruce. Găsim crucea cu soacra. Unele soacre sunt ca şi mamele, altele nu. Găsim crucea în care soacra îl ameniţă pe ginere", a declarat preotul Grigore Luţai.
Citeste si: Primarul interimar din Săpânţa vrea să dizolve Consiliul Local. Prefectul vrea să-i bage minţile în cap
Se încarcă comentariile...
