Descoperirile arheologilor din Maramureş, expuse la muzeu. Ce erau „pâinişoarele” şi la ce serveau micile sfere din lut

Descoperirile arheologice din judeţul Maramureş au scos la iveală în special aşezări, după cum au arătat muzeografii Sorana Mişca şi Dan Pop, muzeografi la Muzeul Judeean de Istorie şi ArheologieMaramureş. Printre elementele găsite au fost mici sfere din lut, numite „pâinişoare”. Se crede că erau folosite a încăzlirea apei.

Expoziţia a fost vernisată ieri, 22 noiembrie. „Tema a fost aleasă pentru că în cadrul colecţiilor muzeului nostru avem o colecţie şi piese încadrate în scolele VII-IX, secole care reprezintă perioada medievală tipurie. Unele piese, vase din lut, sunt aproape întregi”, a arătat ei. Descoperirile cele mai importante sunt urme ale locuinţelor, unde a fost găsită foarte multă ceramică.  Astfel au fost marcate pe hartă aşezări rurale încadrate în secolele VII - IX, la Bozânta Mică, Boiu Mare, Chechiş, Crăciuneşti, Lăpuşel, Mesteacăn, Oarţa de Jos, Prislop, Tisa şi Vălenii şomcutei. 

Asemenea aşezări sunt caracterizate prin locuinţe cvasi-pătrate, cu sau fără vatră de foc, materialul de construcţie fiind lemnul, lutul şi paiele sau stuful. În apropierea locuinţelor erau construite anexe gospodăreşti şi fântâni. Aşezările erau situate de-a lungul văilor, iar numărul considerabil de greutăţi de la plasele de pescuit demonstrează principala ocupaţie a locuitorilor, pescuitul. 

Cele zece puncte în care au fost făcute descoperiri arheologice au fost marcate pe o hartă mai amplă, pe care sunt cuprinse şi judeţele limitrofe, Sălaj sau Satu Mare. „În cadrul panourilor am încercat să sintetizez datele generale despre această perioadă. Într-una dintre planşe este o hartă cu punctele descoperite în Maramureş, dar şi în nord-vestul României, o hartă cu  un spectru mai larg, ce cuprinde şi judeţele Satu Mare şi Sălaj”, arată muzeografii  prezentare.

”Pâinişoarele” cu care se încălzea apaPrintre piesele expuse sunt vase ceramice, unele aproape întregi, dar şi „pâinişoare”, mici sfere din lut, care erau folosite la încălzirea apei.

„Acele «pâinişoare», cu care îşi încălzeau apa în vase sau tăviţe în care găteau, toate acestea ne ajută să ne dăm sema cum trăiau oamenii în perioada respectivă. Aceste aşezări erau pe marginea unor râuri, iar locuitorii, în principiu de origine slavă, amestecaţi cu localnici, se ocupau mai mult cu pescuitul. Găsim în locuinţe şi greutăţi la plase de pescuit. Fiind aşezări rurale, ceramica nu este de foarte bună calitate. Acele părţi din fus, cu care torceau lâna din care îşi făceau haine”, mai arată Sorana Mişca. Despre sferele din lut, mai arată că se presupune că acestea se încălzeau în jăratec, după care se introduceau în vasele cu apă, pentru a o încălzi.

De asemenea, tipic pentru vasele din lut era modelul, despre care spun muzeografii că îi ajută să poată identifica perioada din care provine ceramica. „Liniile drepte sau vălurite sunt specifice acelei epoci. Un arheolog care descoperă astfel de ceramică îşi dă seama, are indicii despre epoca din care provin, datorită acestor elemente”, mai arată muzeografii.

Urme de locuire, găsite la Bozânta Mică

Pe planşele afişate în cadrul expoziţiei mai pot fi văzute case de acet tip, reconstituite în Polonia, dar şi imagini de la săpăturile efectuate la Bozânta Mică, unde au fost descoperite urme ale unei locuinţe. „Este o locuinţă aproximativ patrulateră. Am găsit foarte multă ceramică, probabil a fost zona de vatră. Am găsit urme de piloni, probabil casa era pe piloni. Este posibil să fi avut stâlpi şi pe colţuri. Fiind în zona Lăpuşului, ne gândim ce materiale aveau la îndemână: lemn, paie, stuf. Se crede că locuinţele arătau ca nişte cocioabe, dar depinde şi de statutul persoanei care o locuia. Locuinţa din imagine pare destul de mare. Interiorul credem că era podit, cu lemne sau stuf sau alte materiale, pentru că dacă era pământ, ar fi adunat foarte multă apă, find semiîngropată. Era mai călduroasă, dar ar fi adunat apă”, mai arată muzeografii. Acoperişul casei se pare că era până jos.

Un lucru interesant despre acea perioadă este că, după ce era utilizată o locuinţă vreme mai îndelungată, casele erau arse şi refăcute la mică distanţă. Se crede că era o formă de igienizare, sau pentru a se îndepărta şobolanii.

Expoziţia rămâne deschisă pe perioada noiembrie 2018 – februarie 2019, de marţi până duminică, între orele 10.00 – 16.00 la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Mai puteţi citi:

Elevul care a intrat la Liceul de Arte după ce a luat nota 10 de la toţi cei 12 membri ai comisiei