Agricultorul care a pornit de la sapă, iar acum muncește 170 hectare de pământ. „Am dat producția doar în țară“ FOTO
0Marius Moțoc (41 de ani) a crezut în puterea pământului și după 18 ani de agricultură, făcută în paralel cu munca în administrație, a ajuns să cultive 170 de hectare de pământ în județul Bacău.
În anii cu secetă, când producția a fost scăzută și majoritarea suprafețelor au fost calamitate, fermierul Marius Moțoc din Bacău a muncit doar pentru a găsi soluții să plătească ratele la bănci.
Acum, pentru a evita situații care l-ar putea aduce la faliment, Moțoc dorește să implementeze tehnologii ”no tillage”, cu lucrări minime asupra solului (însămânțare fără arătură) pentru ca apa să nu se piardă în sol.
O altă perspectivă care i-ar salva culturile ar fi extinderea rețelei de irigații, mai ales că terenurile pe care le cultivă se află în stânga Siretului și în proximitatea Lacului Răcăciuni.
Marius este căsătorit și are doi copii. Lucrează în municipiul Bacău, iar după amiaza merge la 35 de kilometri, la Dieneț, în comuna Răcăciuni, unde face agricultură. Este susținut de familie pentru a face această activitate, iar uneori, mai ales primăvara și toamna, este nevoit să muncească pe tractor și combină, și în zilele libere sau de concediu.
„Când am început să fac agricultură, nu aveam nimic, doar un teren de la bunici, de 2 hectare și un mic tractor. Pe jumătate de hectar cultivam legume (roșii ardei, castraveți, etc). Cu multă muncă, am reușit să cresc. În 2013, când deja lucram 33 de hectare de teren arabil, am accesat prima oară fonduri europene, pe măsura 4.1 –”dezvoltarea exploatațiilor agricole” și tot atunci am accesat și primul credit bancar, de 38500 de euro, pentru un proiect de 63 de mii de euro, din care 50% erau fonduri nerambursabile. Atunci am luat 2 semănători de precizie și un teradisc”, a declarat Marius Moțoc, pentru „Adevărul“.
În următorii ani, concomitent cu creșterea suprafețelor cultivate, fermierul și-a achiziționat tractoare performante, combină, remorci dar și alte utilaje necesare pentru practicarea unei agriculturi performante.
În prezent, Marius Moțoc are două tractoare mari John Deere și un tractor românesc IRUM Tagro102, combine de treierat, semănători, pluguri, instalații de ierbicidat, etc. Din cele 170 de hectare, aproximativ 40 sunt cultivate cu grâu, 45, cu floarea soarelui, 60 cu porumb, 12 cu lucernă, iar restul de aproximativ 12-13 hectare sunt nelucrate, lăsate în conservare pentru refacerea solului. Pentru 115 hectare, care sunt cu contracte de arendare, primește subvenții pentru suprafață de la APIA.
Schimbările climatice și seceta îl obligă la investiții care să păstreze apa în sol
Marius Moțoc vrea să nu mai repete experiența de coșmar a anilor 2020, 2022 și 2023, când seceta, dar și tulburarea pieței cerealelor prin desfacerea celor din Ucraina i-au adus pierderi masive. Puținii bani primiți pentru suprafețele calamitate nu au acoperit cheltuielile pentru lucrările agricole și nici ratele la bănci.
„Seceta și schimbările climatice, cum se spune, ne obligă pe noi, agricultorii, să ne adaptăm. Pentru a putea lupta cu seceta trebuie apelat la tehnologii de tip ”no-tillage” sau ”zero-tillage”, care presupun intervenții minime, fără a ara, pentru a evita pierderea apei din sol. Pentru a evita eroziunea solului, acesta trebuie deranjat cât mai puțin, culturile trebuie alternate și mai mult, sunt necesare îngrășăminte. Pentru agricultura de acest gen este nevoie de utilaje destul de scumpe, de tractoare mari care să poată face acest tip de lucrări”, a mai spus agricultorul băcăuan.
Înainte de 1989, în zona comunelor Pâncești și Horgești exista un sistem de irigații bine pus la punct, care reușea să asigure necesarul de apă pentru o livadă de 250 de hectare dar și pentru terenuri arabile.
„Terenurile pe care le cultiv au o poziție bună, în stânga Siretului, în zona Cetății Tamasidava. Voi face demersuri la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) pentru extinderea rețelei de irigații. În zona Dieneț ar beneficia agricultori care cultiva peste 440 de hectare”, afirmă Marius Moțoc.
Îngrășăminte din import
Agricultorul băcăuan a participat la protestele organizate recent de transportatori și fermieri, considerându-le îndreptățite solicitările. Deja le-au fost plătite subvențiile agricole astfel încât pot folosi acești bani în campania agricolă de primăvară.
Asemeni altor agricultori români, Marius Moțoc este nevoit să caute cele mai bune îngrășăminte, care după închiderea combinatelor românești, sunt importate din Ucraina, Rusia sau Egipt.
„Tranzitul cerealelor ucrainene prin România a afectat producătorii autohtoni în două feluri. Prin aglomerarea și blocarea danelor din porturi, fapt care a dus la timpi mari de așteptare pentru cerealele pentru export, dar și prin afectarea prețului de pe piața internă. Transportatorii ucraineni au preferat să descarce marfa în țară, la prețuri mai mici, iar comercianții români au speculat situația și și-au creat legături directe cu fermierii ucraineni. Eu nu am dat producția până acum la export, am vândut-o pe piața internă, la Grup Șerban sau Pambac”, a mai spus Marius Moțoc.
Se încarcă comentariile...
