Semne că o persoană se gândește la sinucidere. Un psiholog le deslușește pentru public
0Anual, în România, sute de persoane aleg să își pună capăt zilelor, din diferite motive, dar dintr-un numitor comun: starea de depresie pe care n-o pot depăși. Un psiholog analizează cauzele bolii și soluțiile de salvare.
Arădeanca Ramona Pantea este psiholog expert, psihoterapeut specializat în Psihoterapie cognitiv-comportamentală. Pornind de la cazul sinuciderii șocante a asistentului medical Ionuț Mureșan, la doar 37 ani, foarte îndrăgit și apreciat în comunitate, care abia primise vestea că va deveni tată, specialista aduce în discuție, la solicitarea „Adevărul“, tipurile de tulburări care duc la suicid.
Cum recunoaștem sinucigașii
Aradul încă vorbește despre sinuciderea care a zguduit comunitatea, cea a asistentului Ionuț Mureșan (37 de ani), care toată viața s-a ocupat de alții, având în ultimii ani și o firmă de îngrijiri la domiciliu. A murit, accidental se crede, luând o supradoză de morfină. Ionuț intra uneori în stare de depresia și chiar scria acest lucru pe rețelele de socializare,
Este doar un caz din sutele care se întâmplă în România.
În tabloul afecțiunii depresive, cea mai de temut este tulburarea depresivă majoră, inclusiv episodul depresiv major care poate duce la sinucidere.
„Simptomele sunt prezente în cursul aceleiași perioade de două săptămâni și există o modificare a nivelului de funcționare anterior; cel puțin unul dintre simptome este dispoziția depresivă: tristețe, gol interior, lipsa speranței, «fără chef», pierderea interesului pentru aproape toate activitățile.
Un simptom vizibil și de către ceilalți este scăderea ponderală semnificativă involuntară sau creșterea în greutate (peste 5% din greutatea corporală într-o lună).
Apare insomnia/hipersomnia aproape zilnic sau lipsă de energie, oboseală zilnic, sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă ori inadecvată (delirantă), dificultăți de gândire și concentrare a atenției, indecizie, incapacitatea de a sta liniștit/ă, frântul mâinilor, ciupitul sau frecarea tegumentelor, hainelor sau obiectelor sau poate apare lentoare în vorbire, mișcare, gândire, modulație, pause mari între răspunsuri, apar gândurile recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideație suicidară fără trecere la act, ideație suicidară recurentă fără un plan anume sau tentative de suicid ori un plan specific pentru comiterea suicidului“, enumeră psihologul Ramona Pencea pentru „Adevărul“.
Specialista atenționează că depresia afectează toată funcționarea persoanei afectate.
„Simptomele interferează cu viața persoanei cauzatoare de suferință, apar deteriorări majore, semnificativ clinic în toate ariile de funcționare, astfel, inclusiv persoanele din jur le pot sesiza, fără a fi exprimate verbal de cel în cauză; simptomul sau simptomele durează timp de cel puțin 2 săptămâni consecutive și sunt prezente în cea mai mare parte a zilei”, precizează Pencea.
În cursul episoadelor depresive majore există un risc crescut de apariție a comportamentului suicidar, frecvența în antecedente și prezența amenințărilor de suicid, dar majoritatea tentativelor de suicide duse la bun sfârșit nu sunt precedate de tentative nereușite.
Un risc crescut de realizare a suicidului îl prezintă sexul masculin, din diferite cauze: lipsa unui partener, singurătatea, prezența unui sentiment intens de lipsă a speranței. De asemenea, tulburarea de personalitate borderline (la graniță - n.r.) crește semnificativ riscul de tentative de suicid.
Mai există și tulburarea depresivă indusă de substanțe sau medicamente. În acest caz apar modificări în gândire sau comportament.
„Ideea de suicid poate apărea la orice persoană diagnosticată cu depresie, aceasta deține un rol predominant în sinucidere, 80-90% din sinucideri apar în patologii psihiatrice. Stima de sine fluctuantă și dependent de reacțiile celorlalți contribuie la izolarea social, la relații inadecvate, din nefericire, se poate ajunge la abandonul de sine, renunțarea la a căuta soluții, rezultând actul suicidar”, mai adaugă arădeanca.
Studiu de caz
Pentru a înțelege mai bine prin ce trec suferinzii, Ramona Pantea ne prezintă și un studiu de caz de la cabinetul său. Este vorba despre o persoană în vârstă de 58 de ani, de sex feminin, căsătorită cu doi copii majori, casnică și cu studii medii.
Femeia a fost internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, în stare de inconştienţă, pentru că a ingerat o cutie de pastile Xanax, într-o tentativă de suicid. A stat în spital timp de 2 zile, până și-a revenit și a fost externată: fizic rezolvată medical, psihic însă - nu. A ieșit la iveală că ea a recurs la acest gest, deoarece soțul a părăsit domiciliul conjugal pentru o altă femeie, mult mai tânără.
„În urma analizei datelor, am identificat modelul negativ de gândire: lipsa speranţei, imaginea de sine a clientei este una negativă, stima de sine scăzută, toleranţă scăzută la frustrare expectaţiile negative în legătură cu tratamentul (a luat Xanax şi nu a ajutat-o). Clienta a relatat că a avut o copilărie plăcută, s-a simțit ocrotită de părinţi, a învăţat bine la şcoală, îi plăcea să citească mult, declarând că ar fi dorit să urmeze cursurile unei facultăţi, dar a renunţat la tot când s-a căsătorit“, relatează Ramona Pantea.
Pacienta a povestit că a renunţat la visele privind cariera, deoarece soţul dorea ca ea să se ocupe doar de el şi de casă.
„Altfel, credea că nu am încredere în el, că nu-l consider destul de bărbat, a fost mesajul femeii. Căsnicia a fost fără probleme, de aceea şocul a fost imens când soțul căreia îi dedicase întreaga viață i-a spus că are pe altcineva şi că ea este <expirată>“, a mărturisit ea izbucnind în lacrimi. „Copiii, care lucrează, au grijă de mine şi-mi dau din bănuţii lor... Eu nu lucrez... nu pot să-i ajut cu nimic! Sunt un nimic. Viaţa mea nu are rost!“, a spus, deznădăjduită, pacienta.
Psihologul arădean mai specifică că femeia era foarte credincioasă, de religie ortodoxă. După discuțiile avute în cabinetul psihologic, ea a exclamat: „Dumnezeu m-a adus la dumneavoastră!”.
„Avea chipul mai senin, avea în ochi, din nou, speranţa. Clienta a avut o atitudine din ce în ce mai cooperantă, dispusă să îşi corecteze gândurile iraţionale. Rezultatele obţinute: mi-am atins obiectivele propuse: un om a fost salvat și redat societății”, adaugă psihologul Ramona Pantea.
Se încarcă comentariile...
