FOTO Un costum popular vechi de peste o sută de ani, făcut la lumina lumânării, a strânit admiraţia în capitala Europei
0
Maria Hailemas este o arădeancă ce poartă cu mândrie un costum popular bulgăresc, cu o vechime de peste o sută de ani. Este vorba despre un costum unicat.
Ultima dată, Maria a purtat costumul în Parlamentul European de la Bruxelles, unde a avut loc lansarea unui eveniment de amploare pentru Arad.
Este vorba despre promovarea municipiului Arad pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. La evenimentul care s-a arătat un succes şi care i-a avut ca şi iniţiatori pe primarul Aradului, Gheorghe Falcă şi pe europarlamentarul Iosif Matula, Maria a făcut furori printre invitaţi cu costumul purtat.
„Costumul bulgaresc pe care l-am purtat la Bruxelles, în Parlamentul European, este costumul bulgăresc din Banat. Are o vechime de peste 100 de ani, unele piese chiar peste 150 de ani. Mă refer la banii de argint care compun salba”, spune Maria.
La un astfel de costum au lucrat trei generaţii de femei. A lucrat bunica, a lucrat mama, a lucrat şi fata. În trecut, acest costum reprezenta zestrea fetei care urma să se marite.
„Costumul l-am moştenit de la mama, de la bunica, de la străbunica şi vreau să spun ca a fost lucrat la lumina luminării şi la lumina lămpii de petrol. Costumul este foarte bogat şi lucrat cu mult respect pentru bulgaroaica care-l va purta. Eu pot să spun că îmbrac cu mult drag portul bulgăresc, deoarece piesele componente ale costumului poarta amprentele mâinilor mamei mele, şi când port acest costum simt o mare bucurie, simt îmbrăţişarea mamei mele”, mărturiseşte Maria Hailemas.
Costumul complet cântăreşte 20-25kg, iar îmbrăcatul fetei durează o oră, deoarece fiecare piesă a costumului trebuie potrivită şi aşezată la locul ei. În trecut un astfel de costum valora cât o casă. Costumul este promovat de către Maria Hailemas şi pe Facebook. Tot acolo este prezentată şi o poză alb-negru, în care se vede costumul complet.
„Adică se vede baticul de mătase ce se poartă la brâu, batic care nu l-am avut la Bruxelles, şi care astăzi este o piesă rară, şi de asemenea se văd cizmele bulgăreşti, care sunt de culoare galbenă şi au feţele împodobite cu fir auriu şi cu paiete”, mai spune Maria.
La evenimentul de la Bruxelles, reprezentanţii minorităţilor etnice din Arad au prezentat costumele tradiţionale, printre aceştia s-a aflat şi Maria Hailemas. Arădeanca este realizatoarea unei emisiuni în limba bulgară, iar în timpul liber coase cu mâna ei costume populare bulgăreşti.
Descrierea costumului bulgăresc
Zestea fetei era compusă şi din podoabele de aur şi argint. Dukaţii şi salbele de argint completau frumuseţea costumului bulgăresc. Dukaţii sunt din aur de 24 karate, iar lănţişoarele şi salbele de argint sunt compuse din monede de argint de prin secolul XIX. Pe una din feţe este trecut anul, iar pe cealaltă faţă este gravat chipul regelui Ferdinand şi al împăratului Franz Joseph.
„În trecut se vindeau lanţuri de pământ pentru a se confecţiona portul bulgăresc, deoarece aşa cum am amintit, acesta reprezenta zestrea fetei. Costumul se compune din cizme bulgăreşti care sunt de culoare galbenă şi au feţele împodobite cu paiete şi fir auriu sau dacă purta slapi bulgăreşti care au la fel impodobite feţele, atunci fata avea în picioare ciorapi de culoare roz. Fusta sau poalele sunt de culoare albastru deschis şi cusute la margine manual, cu fir de aur şi aţe colorate, urmează catrinţa din faţă în limba bulgară KARLIGATKA care este împodobită cu fir auriu, paiete şi pănglicuţe multicolore, apoi catrinţa ce se aplica pe spate numită VALENIC. Este o pânză de aproximativ 15 -20 metri ţesută la război şi combinată cu fir argintiu, care apoi se pliază se aplică paiete tot la al 3-lea rând de pliu. Urmează cămaşa în limba bulgară denumită KLINSCI care are mânecile şi gulerul cusut cu fir auriu şi argintiu. În faţă în jurul gâtului se aplică un pieptar NAGRADNICI care de obicei este împodobit cu un dukat, apoi haina numită ZABUNI, haină din stofă de culoare albastru închis, pe care sunt cusute modele cu fir argintiu, dar şi aplicat fir auriu şi multe paiete, această haină având voie să o poarte doar logodnicele şi tinerele măritate. Catrinţa din spate de culoare albă se purta doar la biserică, iar cu catrinţa de culoare roşie se mergea la şezătoare, la nunta...Piesa din faţă care merge asociată cu epoleţii, poartă numele de PANTLIC şi STARNI şi aveau voie să o poarte doar logodnicele şi tinerele măritate. Podoaba capului PISCIR o purtau doar tinerele măritate, fetele nu aveau voie să poarte aşa ceva, iar femeile mai în vârstă aveau capul învelit cu batic care avea o legătură specială. Podoaba capului este confecţionată dintr-o pânză cu fir argintiu, ţesută la razboi apoi împodobită cu fir auriu şi cu paiete şi ia această formă, fiind adunată şi fixată manual cu paiete trecute prin ace cu gămălie. Totul este lucrat manual, nimic cusut cu maşina”, spune Maria.
În incheiere arădeanca afirmă:
„Desigur cum am amintit frumuseţea costumului este completată de dukaţi, de lanţişoare şi salbe de argint. Dragostea pentru tradiţie, pentru cântecul şi portul bulgaresc m-a determinat să mă ocup şi eu cu confecţionarea unor astfel de costume, deoarece am crescut într-o famile de bulgari, unde tradiţia, obiceiurile bulgăreşti, cântecul, dansul şi portul bulgăresc ocupau un loc aparte. De-a lungul anilor bulgarii au trăit în relaţii de bună prietenie cu toate etniile din jurul lor, ceea ce mă determină să spun că bulgarii sunt o floare din buchetul multietnic şi multicultural al Aradului”.
Se încarcă comentariile...
