VIDEO Detonări pe platforma UPSOM din Ocna Mureş. Două clădiri au fost puse la pământ prin implozie controlată

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Coşul de gaze avea o înălţime de 70 de metri. Foto: ocnamuresonline.ro
Coşul de gaze avea o înălţime de 70 de metri. Foto: ocnamuresonline.ro

La Ocna Mureş, platforma industrială a fostei fabrici UPSOM este ”curăţată” de clădirile nefolositoare viitoarei investiţii de aici. Astfel, joi, 21 aprilie, au fost detonate două dintre construcţiile mari, respectiv aşa zisa ”incintă de sodă grea” şi coşul de gaze de la fabricarea silicatului de sodiu înalt de 70 metri.

Clădirea de sodă grea a fost construită în anii '70 iar coşul de gaze prin anii '50 ca urmare a etapelor de dezvoltare a fostului combinat. Tot în anii '50 a mai fost construit un coş de gaze care va fi detonat în zilele următoare.  Pentru mulţi dintre cei care au asistat a fost altceva, a semănat cu execuţia a doi rebeli care au îndrăznit să rămână în picioare, sfidând realitatea care îi înconjura, o realitate crudă plină de moloz, fier vechi şi var. A venit şi vremea lor să fie puşi la pâmânt asemeni altor clădiri trainice din curtea fostei uzine de produse sodice.

Platforma industrială UPSOM Ocna Mureş a fost cumpărată în martie 2013 de firmele Govcrest International SRL Bucureşti şi Aloref SRL Alba Iulia pentru 6 milioane de euro, plus TVA, în cadrul procedurii de lichidare judiciară şi faliment a combinatului chimic. De atunci şi până în prezent au avut loc activităţi de curăţare a platformei industriale şi de valorificare a fierului vechi din care se presupune că s-au obţinut venituri estimate la câteva milioane de euro. Firmele Ascom International (care face parte din grupul Govcrest) şi Aloref intenţionează să realizeze aici un parc industrial.

Sectoarele de activitate propuse se referă la constructii maşini, în special prelucrări mecanice, industrie uşoară, depozite materiale de construcţii, terminal de transcontainere, depozit ingraşaminte chimice şi producţie în industria chimică nepoluantă. Marele atu al parcului industrial din Ocna Mureş este faptul că va fi foarte bine legat la reţeaua de transport: are cale ferată până în incinta zonei industriale iar oraşul Ocna Mureş va avea legătură directă cu autostrada Sebeş - Turda. Astfel se explică terminalul de transcontainere propus prin planul de afaceri, care ar urma să fie unul dintre cele mai mari din Europa de Est. Parcul ar urma să cuprindă mai multe obiective preluate de la fostul combinat cu o suprafaţă totală de aproximativ 33.000 de metri pătraţi. Este vorba, printre altele, despre clădirea laborator, hala turnătorie, depozitul de sodă calcinată, clădire şi hala pompe decantoare, magazia generală, etc.

Istoria uzinei de produse sodice

Uzina de Produse Sodice Ocna Mureş, a fost construită între anii 1894­1896 de către societatea belgiană Solvay & Co şi avea să devină la finele secolului XIX şi în primele decenii ale secolului XX singura unitate de sodă din România, totodată una din cele mai importante unităţi din Europa. Obiectul principal de activitate din ultima perioadă a întreprinderii a fost producerea de sodă calcinată uşoară, sodă caustică solidă şi în soluţie, bicarbonat de sodiu tehnic, alimentar şi farmaceutic, silicat de sodiu solid şi în solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodiu anhidru pentru uz fotografic şi cinematografic, clorură de calciu tehnică, oxid de magneziu tehnic şi farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice, fabricarea altor produse chimice anorganice de bază.

A funcţionat peste 100 de ani şi practic nu exista familie în oraş să nu aibă cel puţin o rudă angajată la intreprindere. Datorită "Sodei", cum obişnuiau localnicii să denumească intreprinderea, nivelul de trai în oraş era mult peste media din ţară. La începuturile secolului XX angajaţii din UPSOM se distingeau de ceilalţi prin ţinute elegante, baronul Solvay, propietarul intreprinderii se îngrijea ca angajaţiilor săi să nu le lipsească nimic. Le­a construit până şi un stadion cu nocturnă, primul de acest fel din România, pentru ca muncitorii şi inginerii din UPSOM să aibă unde juca fotbal iar în scurt timp se forma şi echipa de fotbal "Soda Ocna Mureş".

ocna mures upsom

Aşa arăta platforma industrială în perioada de activitate

În anii ' 80 UPSOM avea 2700 de angajaţi. A fost cea mai mare intreprindere din ţară de acest fel. A produs milioane de tone de sodă, erau perioade când, zilnic pe porţile societăţii ieşeau garnituri întregi de trenuri cu vagoanele ticsite de baloţi cu sodă. Cert este că istoria de după 1990 a combinatului arata ca o condamnare la moarte. În 1998, mai multe societăţi cu datorii la stat sunt trecute la Ministerul de Finanţe. Printre acestea se număra şi Combinatul Soda din Ocna Mureş. De aici a fost cumpărată în 2001 de către fraţii Cristescu, cei care deţin lanţul de firme Bega. Au cumpărat fabrica cu o sumă derizorie. Au urmat primele măsuri după privatizare: disponibilizările masive. Din 1.700 de angajaţi, cât avea societatea la cumpărare, au ajuns să lucreze aici mai puţin de 800 de oameni. 

În 2005 combinatul a fost cumpărat de către o companie indiană iar Soda a devenit GHCL UPSOM. Indienii au făcut căteva investiţii însă nu s­au dovedit de ajuns şi ultimii 800 de angajaţi au fost disponibilizaţi ca până la urma societatea să intre în faliment in noiembrie 2012. De atunci, întreaga platformă industrială a fost scoasă la licitaţie cu preţuri ce se apropiau de 20 milioane euro ca ele să scadă vertiginos dar însă fără nici un rezultat. Au fost vândute căteva clădiri anexe printre care şi fosta cantină sau un teren însă platforma a ajuns să fie dată la aproape o treime din preţul iniţial.

Citiţi şi:

Noua fabrică Daimler de la Sebeş, finalizată până la sfârşitul acestui an. În 2016 începe producţia cutiilor de viteză

FOTO VIDEO Daimler a demarat o investiţie de 240 de milioane de euro la Sebeş. Aici se va produce cea mai performantă cutie automată de viteze

Strada Investitorilor din Sebeş, „domiciliul“ fabricii Daimler Mercedes, cel mai scurt drum naţional din România

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite