Tribunalul Bistriţa-Năsăud a anulat un certificat de urbanism emis de CJ Alba pentru proiectul Roşia Montană
0Opozanţii proiectului Roşia Montană nu renunţă la procesele prin care încearcă să anuleze o serie de documente aprobate de instituţii ale statului necesare pentru demararea investiţiei private din Apuseni. Tribunalul Bistriţa-Năsăud a anulat un certificate de urbanism emis de Consiliul Judeţean Alba în anul 2013.
Decizia instanţei de jduecată a fost pronunţată în 7 octombrie 2016 şi poate fi contestată la Curtea de Apel Cluj-Napoca. Procesul se derulează din anul 2013 şi acum se află în faza de ”rejudecare”. La fel ca în 2015, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a anulat documeentul emis de instituţia din Alba Iulia, în anul 2013.
Dosarul privind legalitatea certificatului de urbanism a fost înregistrat, iniţial, la Tribunalul Cluj, dar cauza a fost strămutată în 2014, la solicitarea RMGC, pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Reclamantele Asociatia Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Asociatia Salvaţi Bucureştiul solicită anularea certificatului de urbanism nr. 47/2013 emis de către Consiliul Judeţean Alba pentru proiectul minier de la Roşia Montană.
Acest act prevede modificarea documentaţiilor de urbanism pentru realizarea obiectivelor proiectului minier de la Roşia Montană, dar şi elaborarea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Membrii Asociaţiei Alburnus Maior au precizat în acţiunea din instanţă că acest certificat de urbanism emis de CJ Alba nu conţine lista tuturor imobilelor incluse pe Lista monumentelor istorice (LMI) în 2010, precum şi în Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN). Monumentele pe care certificatul nu le menţionează sunt situl arheologic Alburnus Maior, vestigiile romane din zona Carpeni, incinta funerară romană din zona ”Hop-Găuri”, precum şi Galeriile din Masivul Cârnic. În plus, certificatul nu conţine interdicţii de intervenţie sau desfiinţare pentru unele monumente istorice şi situri arheologice conform documentaţiilor de urbanism în vigoare, încălcându-se astfel prevederile Normelor Metodologice de aplicare a Legii 50/1991.
”Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes invocată de pârâţi. Admite acţiunea formulată de reclamanţii Asociaţia Alburnus Maior, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu împotriva pârâţilor preşedintele Consiliului Judeţean Alba şi SC Roşia Montană Gold Corporation SA şi în consecinţă: - anulează certificatul de urbanism nr. 47 emis la data de 22.04.2013 de Consiliul Judeţean Alba. Fără cheltuieli de judecată. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienţii Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului”, se afirmă în minuta deciziei instanţei de judecată.
Litigiul de la Washington cu Statul Român
La începutul anului 2016, Gabriel Resources, firma-mamă a RMGC, a anunţat că renunţă la procesele din România şi se va concentra pe litigiul deschis împotriva Statului Româna la Washington, în SUA, la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială. Prima audiere public în cadrul acestui litigiu a avut loc cu uşile închise în 23 septembrie 2016.
Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunţa că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie, prin blocarea administrativă a proiectului minier de la Roşia Montană. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşedintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.
”Prin acţiunile şi inacţiunile sale, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor şi fără justă compensaţie, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investiţiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources şi investiţiilor sale încalcă obligaţiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecinţă a violării de către România a acestor tratate”, se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată, în care se preciza că Gabriel Resources a investit în total peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roşia Montană.
Se încarcă comentariile...
