Studiu al Băncii Mondiale: Alba Iulia, în topul oraşelor din România cu o calitate ridicată a vieţii
0Un studiu al Băncii Mondiale include Alba Iulia într-un top naţional al oraşelor cu o calitate ridicată a vieţii. Conform studiului, zona urbană funcţională Alba Iulia, care include şi oraşele Sebeş şi Cugir, ocupă locul III la nivel naţional la cifra de afaceri pe cap de locuitor generată de sectorul privat, după Bucureşti şi Piteşti şi înaintea Clujului şi Timişoarei.
În cadrul dezbaterii „Oraşe Magnet – cazul Alba Iulia”, specialiştii Băncii Mandiale au transmis că rata navetismului din zona urbană funcţională Alba Iulia e una dintre cele mai mari din ţară (locul V, după Piteşti, Ploieşti, Deva şi Târgovişte). De asemenea, Alba Iulia atrage prin calitatea ridicată a vieţii, dar şi prin oferta de evenimente tot mai bogată şi mai vizibilă (locul II la vitalitate culturală, în perioada 2010 – 2015, după Cluj-Napoca).
Evenimentul a fost moderat de Marcel Ionescu Heroiu şi Marius Cristea, în calitate de specialişti seniori ai Băncii Mondiale în dezvoltare urbană şi regională. Potrivit specialiştilor în dezvoltare urbană şi regională, Alba Iulia atrage prin calitatea ridicată a vieţii. Raportat la populaţie, ca şi dezvoltare umană locală, Alba Iulia stă mai bine decât Timişoara sau Iaşi. Zona urbană funcţională Alba Iulia (Ciugud, Cricău, Ighiu, Meteş, Sântimbru, Galda de Jos, Berghin, Mihalţ, Stremţ, Zlatna, Teiuş, Vinţu de Jos) atrage anual, în medie, 1.200 de locuitori noi, mai ales din oraşele mici şi comunele din judeţ, precum şi din Cluj-Napoca (remigraţie). În altă ordine de idei, zona pierde aproximativ 1.000 de locuitori pe an. Jumătate dintre aceştia aleg Cluj-Napoca, 11% se mută în Timişoara iar 9% în Bucureşti.
Specialiştii Băncii Mondiale susţin că dezvoltarea şi atractivitatea oraşelor din România merge mână în mână cu statutul de centru universitar. Aceştia sunt de părere că oraşele care sunt un centru universitar important atrag un număr mare de tineri, care îşi fac studiile apoi sunt recrutaţi de firmele locale dintr-un bazin destul de important. Alba Iulia, pentru clasa sa de mărime, respectiv oraşe sub 100.000 de locuitori, este cel mai mare centru universitar din România. Potrivit studiului, Alba Iulia are la fel de mulţi studenţi ca şi Ploieşti, Bacău sau Baia Mare.
”Pe de altă parte, rata navetismului din zona urbană funcţională Alba Iulia e una dintre cele mai mari din ţară – locul V (după Piteşti, Ploieşti, Deva şi Târgovişte). Trei sferturi dintre navetişti sunt muncitori în comerţ, construcţii şi industrie (alimentară, auto). Zona urbană funcţională (ZUF) Alba Iulia are peste 110.000 de locuitori, iar dacă se adaugă şi zona Sebeş şi Cugir se poate vorbi de o aglomerare urbană de peste 150.000 de locuitori, adică populaţia Sibiului, o masă atractivă pentru investiţii, cu condiţia planificării strategice şi teritoriale unitare, mai ales în domeniul mobilităţii şi a infrastructurii de afaceri, susţin specialiştii Băncii Mondiale”, se susţine în documentul Băncii Mondiale.
În ZUF Alba Iulia există aproximativ 15.000 de navetişti. Asta înseamnă că peste un sfert din locurile de muncă din Alba Iulia şi din zonă sunt ocupate de navetişti. Navetismul se produce pe distanţe mici, 90% dintre aceştia vin de la o distanţă de 20-30 kilometri, iar aproximativ 45% dintre navetişti au sub 35 de ani. Potrivit specialiştilor, atractivitatea oraşului este în creştere atât pentru locuitori cât şi pentru turişti, antreprenori şi investitori. Raportat la populaţie, densitatea turiştilor în ZUF Alba Iulia este comparabilă cu a Iaşului şi a Timişoarei. De asemenea, atractivitatea oraşului în rândul românilor şi a turiştilor creşte pentru că în Alba Iulia oferta de evenimente este tot mai bogată şi mai vizibilă (locul II la vitalitate culturală, în perioada 2010 – 2015, după Cluj-Napoca).
Conform studiului, zona urbană funcţională Alba Iulia ocupă locul III la nivel naţional la cifra de afaceri per locuitor generată de sectorul privat, după Bucureşti şi Piteşti şi înaintea Clujului şi Timişoarei.
Sectorul privat, mai ales cel IT&C a făcut diferenţa în ultimii ani Specialiştii Băncii Mondiale susţin că există o legătură directă între ponderea populaţiei ocupate în sectorul IT&C, cel financiar şi BPO şi atractivitatea oraşelor (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi). Sprijinirea dezvoltării acestor sectoare cu valoare adăugată, inclusiv prin infrastructură şi servicii de sprijinire a afacerilor (hub-uri, clustere, incubatoare/acceleratoare, parcuri tehnologice, etc.) este vitală pentru creşterea atractivităţii oraşelor.
Potrivit studiului, există o legătură între numărul de studenţi şi dezvoltarea sectorului privat. ”Oraşele atractive sunt centre universitare puternice, iar companiile din domeniile cu valoare adăugată ridicată au acces la forţă de muncă tânără, mai bine pregătită şi flexibilă. Este de interes strategic ca relaţiile universitate-administraţie-mediu privat să se consilideze. Angajaţii din sectoarele cu valoare adăugată mare (de ex. IT) sunt mai puţin dispuşi să facă naveta la distanţe mari, spre comparaţie cu cei din sectoarele cu valoare adăugată scăzută. Ei preferă (şi îşi permit) să se mute în oraşul în care lucrează, chiar şi de la distanţe mari”, se afirmă în document.
Se încarcă comentariile...
