Raiul fructelor din Alba: livada cu zeci de mii de pomi înfiinţată de un fost angajat în construcţii
0
Un fost angajat în construcţii în Spania a reuşit să dezvolte în Alba o afacere profitabilă în domeniul pomiculturii. Petru Morar a muncit 20 de ani în construcţii, din care 13 ani în Spania. Când a venit la un moment dat, în România, de Paşti, a vrut să mănânce pere româneşti şi nu a găsit. Acela a fost momentul în care s-a decis să investească într-o fermă pomicolă.
Familia Ionela şi Petru Morar a reuşit, în aproximativ patru ani, să transforme 20 de hectare de deal, invadat de vegetaţie sălbatică, într-un paradis pomicol. Mergând pe cultura superintensivă la păr, piersic şi cireş, fermierul dă exemplu de cum trebuie să faci ca să reuşeşti într-o afacere. Ferma pomicolă se află în satul Stăuini din Alba, într-o zonă izolată de pe teritoriul comunei Vinţu de Jos. Materialul săditor l-a adus din Spania şi a fost ţinut în camere frigorifice.
Totul a început în 2009, când prima investiţie a lor a fost cumpărarea unui teren de peste 20 de hectare şi a unei căsuţe la ţară, departe de ”zumzetul” oraşului. Nu mai puţin de 24.000 de euro i-a costat investiţia doar în teren, care mai apoi urma să devină ”motorul financiar” al familiei. Un teren arid, în comuna Vinţu de Jos, sat Stăuini, unde, pe unele porţiuni nici firul de iarbă nu prea dădea să iasă.
Zeci de mii de pomi fructiferi şi o producţie pe măsură
La sfârşitul anului 2009, cei doi şi-au făcut un proiect şi au reuşit să obţină fonduri europene de 300.000 de euro nerambursabili. În câţiva ani, după multă muncă, de defrişat şi îndreptat terenul, de plantat şi toate cele ce implică realizarea unei livezi, astăzi familia Morar a ajuns să aibă plantaţi aproape 50.000 de pomi: peri, cireşi, piersici, nectarini. Pe o suprafaţă de aproximativ 4 hectare au cultivat şi nuc, respectiv alun. Producţia la pere a ajuns chiar şi la peste 20 de tone pe hectar, cea ce însemană că afacerea a devenit cu adevărat profitabilă. Deocamdată, fructele recoltate în anii anteriori, la peri şi piersici, au fost comercializate local, la angrosişti, dar şi în pieţele din Alba. Fermierul vrea, însă, să iasă cu producţia de fructe şi în alte zone ale ţării şi chiar la export.
Succesul investiţiei însemană şi un sistem modern, computerizat, de irigare a pomilor. Pentru aceasta a realizat un lac artificial cu o capacitate de 20.000 de metri cubi de unde prin intermediul unei instalaţii şi a unei pompe, apa ajunge la toţi pomii de pe plantaţie. Petru Morar practică o cultură intensivă cu portaltoi caracterizaţi prin precocitate şi vigoare, astfel încât în maxim 2-3 ani încep să producă fructe de o calitate foarte ridicată. Cu alte cuvinte, fermierul a adus în România tehnologia modern practicată în vestul Europei. Fructele sunt comercializate sub marca Sarmi Fruct.
Sfaturi pentru începutul unui afaceri în pomicultură
Petru Morar susţine că primul indiciu cu privire la înfiinţarea unei astfel de ferme pomicole este calitatea solului. Potrivit acestuia trebuie făcută analiza solului ca să ştii ce conţine pământul în care vei pune pomii.
”Sunt nişte indicatori de la care poate afla ce fel de teren are. Să se uite ce plante cresc pe terenul respectiv. Şi pentru mine acesta a fost primul indiciu când am venit aici. Pe teren aveam păducel, gutui sălbatic, păr sălbatic şi păr altoit, ceea ce înseamnă că, natural, zona şi microclimatul sunt favorabile pentru aceste culturi. După aceea se fac nişte analize pentru că un portaltoi e mai slab decât un pom franc sau unul sălbatic. Alte aspecte importante: terenul să nu aibă săruri, aciditatea să nu fie exagerat de mare. În rest se mai pot face corectări, dacă mai e nevoie de azot de exemplu se pune gunoi de grajd. Alte aspecte: un soi poate să meargă foarte bine aici şi la 10 km să nu dea randament. Aici am pus soiuri cunoscute pe plan european şi care dau foarte bun randament din punct de vedere al calităţii, cantităţii şi sunt apreciate de comercianţi şi de cumpărători”, afirmă fermierul din Alba.
Fermierul susţine că, în afară de calitatea solului, terenul mai trebuie să îndeplinească alte trei condiţii: să fie apa aproape, să fie suprafaţa compactă şi să aibă acces la energie electrică. Un prieten i-a găsit terenul într-un ziar de anunţuri, s-a deplasat la faţa locului şi a făcut trei poze: una la teren, ca să se vadă că e compact, una la vale, ca să se vadă că există sursă de apă şi a treia poză a făcut-o la stâlpul de curent. Ulterior a vizitat zona şi a analizat solul, rezultând faptul că terenul este propice unei ferme pomicole. Astfel, au fost îndeplinite toate condiţiile pentru a putea demara investiţia de la Stăuini.
Se încarcă comentariile...
