Cum a distrus Karl Marx relaţia Moscova-Bucureşti. Analiza filozofului privitoare la România: „ţăranul român nutreşte pentru «muscal» numai ură“
0
O carte apărută la Bucureşti în anul 1964, având titul „Karl Marx – însemnări despre români“, avea să tensioneze la maxim relaţiile dintre administraţia comunistă din România şi cea de la Moscova. Textele scrise de filosoful şi istoricul german, care exprimau poziţia antisovietică a comuniştilor români, au fost folosite pentru a justifica ”divorţul” regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej faţă de Uniunea Sovietică.
La începutul anilor ’60, un cercetător polonez a făcut o descoperire importantă în timp ce investiga arhiva ”Marx şi Engels”, care era depozitată la Institutul Internaţional de Istorie Socială din Amsterdam. În câteva dosare nestudiate până atunci au fost găsite însemnări ale filosofului şi istoricului german Karl Marx despre relaţiile istorice dintre România şi Rusia. Cercetătorul polonez a anunţat administraţia comunistă de la Bucureşti, care, surprinsă, a decis să continue analiza documentelor.
La vremea respectivă, liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej începuse o îndepărtare ideologică de Moscova promovând un comunism naţional. Istoricul Andrei Oţetea (directorul Institutului de Istorie din Bucureşti al Academiei Republicii Populare Române) a fost trimis la Amsterdam. Ulterior, împreună cu istoricul polonez care a descoperit manuscrisele, Stanislav Schwann, au editat volumul ”Karl Marx – însemnări despre români”. Cartea a fost publicată la Editura Academiei, în 1964, într-un tiraj de 20.000 de exemplare care s-a epuizat foarte repede.
”Volumul fundamenta atât poziţia antisovietică, mai precis spus antihrusciovistă, a comuniştilor români, cât şi cea antimaghiară. Textele lui Marx erau folosite că argument decisiv şi irevocabil pentru dreptul istoric al românilor în Transilvania şi pentru evaluarea negativă a influenţei ruse asupra Ţărilor Române, fiind atinsă şi problema Basarabiei, subiect de permanentă disensiune între români şi sovietici în acei ani”, afirmă istoricul
Bogdan Cristian Iacob. Aşa cum era de aşteptat, cartea a produs o criză între Moscova şi Bucureşti. Ruşii au protestat pe canale diplomatice, dar până la urmă au încercat şi reuşit să muşamalizeze cazul. „Ţăranul român nutreşte pentru «muscal» (moscovit) numai ură”, astfel începe Marx unul dintre cele patru manuscrise descoperite la Amsterdam.
”Cartea a fost una dintre cele mai reuşite acţiuni de propagandă ale României comuniste şi constituia una dintre cele mai acide critici scrise vreodată la adresa Rusiei, chiar dacă era vorba despre Imperiul Ţarist. Marx scria despre comportamentul nedrept al Rusiei faţă de România, despre viceleniile Rusiei în relaţia cu noi, despre răpirea Basarabiei din 1912, despre barbaria soldatului rus. A fost unul dintre cele mai inteligente gesturi politice ale regimului Gheorghe Gheorghiu Dej la adresa Moscovei. Pentru toate regimurile comuniste, numele lui Marx era sfânt. Nici măcar Moscova nu putea intra într-o polemică. A fost o mişcare de şah-mat din partea Bucureştiului”, afirmă, la rândul său, istoricul Adrian Cioroianu. Prin această carte, românilor li se oferea o lecţie de istorie românească ce le-a fost interzisă din 1944, aceia a cotropirilor şi exploatărilor Principatelor Române de către ruşi, cuprinsă în perioada dintre Ocuparea Crimeii (1787) şi până la Războiul din Crimeia (1856).
Ce a scris Karl Marx despre români şi ruşi
Despre ocuparea rusă din timpul războiului ruso - turc din 1828-1829: „Au avut loc excese groaznice. Contribuţii de tot felul în produse, furaje, vite, corvezi, hoţii, omoruri etc. Bărbaţi şi femei au fost înhămaţi la care cu vizitii cazaci care nu-şi cruţau nici bâta, nici vârful lăncii. Peste 30.000 de români fură smulşi de la munca câmpului pentru a servi ca animale de muncă. Un jaf enorm, hoţii de ale ofiţerilor, barbaria soldatului rus. Ocupaţia asta de jaf şi haos a durat până în 1935, încă 6 ani după terminarea războiului şi a Păcii de la Adrianopol, până ce turcii vor plăti 125 milioane despăgubiri de război Ţarului Nicolae, timp în care ruşii, ca învingători, au dispus cum au dorit de Principatele Române. S-a mers aşa de departe încât Orloff, în numele Ţarului, propune sultanului să cumpere cele două Principate, preţul 31.000.000 fr”.
Despre trădarea şi uciderea lui Tudor Vladimirescu la 1821: “Asasinat mârşav. (…) Vladimirescu era patriot
român: pentru el, rusul şi fanarioţii sunt duşmani. Tudor respinge alianţa cu ruşii”.
Despre România din anul 1812 şi tratatul de la Bucureşti: „Rusia a obţinut pentru ea însăşi cedarea a aproape 1/2 din Moldova, provincia Basarabia, dar Convenţia de la Ackerman (în 1826) şi tratatul de la Adrianopol n-a oferit Rusiei nici un drept de suveranitate. Art, 5 al tratatului de la Adrianopol: Principatele Moldova şi Ţara Românească, plasându-se pe capitulaţie sub suzeranitatea Înaltei Porţi - şi Rusia garantând prosperitatea lor - îşi vor păstra toate privilegiile şi imunităţile”.
Despre alegerea lui Gheorghe Bibescu ca Dom al Ţării Româneşti: „Alegerea are loc la 1 ianuarie 1843. Bibescu este ales ca un veritabil parvenit, el începe prin jaf şi agiotaj. Bibescu devenea din ce în ce mai slugarnic faţă de Rusia – care rus – Trandavirov vine în Ţara Românească sub pretextul de-a înfiinţa o mare exploatare minieră şi obţine concesiuni enorme”.
Despre revoluţia din Transilvania şi Avram Iancu: „Fără românii din Transilvania, comandaţi de Iancu, ruşii nu ar fi fost în stare să se măsoare cu Ben Kossuth care a respins cu dispreţ propunerile românilor, dar au fost bătuţi admirabil de Iancu. Victoriei împotriva lui Ben, Austria i-a răspuns oferindu-i lui Iancu o decoraţie pe care Iancu a respins-o cu demnitate: «Io am luptat pentru libertate, nu pentru o cruce, de astea avem destule!»”.
Despre intervenţia rusă din 1848 – 1849: ”Ruşii, vreo zece mii, nu pierd ocazia şi intervin şi ei în Transilvania în februarie 1849, unde jefuiesc vârtos şi copios. La fel au intrat în Moldova şi Ţara Românească în 1848. Nu mai puteau să stea în stepele lor de grija românilor”.
Cine a fost Karl Marx
Karl Marx s-a născut în 1818 în Germania şi a murit în 1883 la Londra, în Marea Britanie. A fost un filozof, istoric, economist, sociolog şi jurnalist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului ştiinţific, teoretician şi lider al mişcării muncitoreşti. A avut o influenţă importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea. Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris şi a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist.
Abordarea sa este vizibilă din prima linie a primului capitol al Manifestul Partidului Comunist: ”Istoria tuturor societăţilor cunoscute este istoria luptei de clasă”. Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca şi sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Aşa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziţie în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de altă parte, Marx a afirmat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activităţii revoluţionare organizate.
În acest model capitalismul va lua sfârşit prin activitatea organizată a clasei muncitoare internaţionale. Ideile lui Marx au început să exercite o influenţă majoră asupra mişcării muncitoreşti la scurt timp după moartea sa. Această influenţă a crescut foarte mult odată cu victoria Revoluţiei din Octombrie din Rusia, revoluţie datorată bolşevicilor, care erau marxişti, ca şi restul partidelor ruseşti cu orientare de stânga - menşevicii (social-democraţii) şi socialist-revoluţionarii.
Citiţi şi:
Ridicarea Cetăţii Alba Carolina: transformarea totală a oraşului, dictată de austrieci la începutul anilor 1700
Presupus alfabet dacic descifrat într-o carte cu scriere secretă păstrată la Budapesta. Interpretarea a stârnit furtuna în mediul academic din România
Comorile de la Tibru: povestea tezaurului roman găsit întâmplător şi vândut „pe un preţ de nimic“ la schimb cu bijuterii ieftine
Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură
Se încarcă comentariile...
