Ce semnifică numerele de înmatriculare valabile în România. Combinaţiile interzise şi cele mai solicitate variante
0După intrarea României în Uniunea Europeană, plăcuţele auto cu numerele de înmatriculare au fost modificate semnificativ.
Numerele de înmatriculare auto în România sunt formate dintr-o bandă verticală albastră (banda europeană standard) pe partea stângă a plăcii unde sunt prezentate cele 12 stele ale Uniunii Europene şi codul de ţară RO, în continuare urmează o suprafaţă albă, cu scris negru, în care apare codul de judeţ şi o combinaţie de două sau trei cifre şi trei litere.
Toate numerele eliberate înainte de 1 ianuarie 2007 utilizau drapelul României în loc de cel cu cele 12 stele european. Cifrele şi literele sunt de obicei atribuite în mod aleatoriu, cu excepţia cazului în care o taxă de personalizare este plătită şi se solicită, astfel, o anumită combinaţie de litere..
Plăcuţele de înmatriculare sunt emise pentru fiecare maşină şi pentru fiecare proprietar şi acestea trebuie să fie returnate în cazul în care maşina este fie vândută fie casată, deşi noul cumpărător are dreptul să solicite să folosească numărul de înmatriculare vechi.
Numere speciale:
MAI - Ministerul de Interne (Poliţie, Jandarmerie, Prefecţii judeţelor);
A - Armata;
CD - Corp Diplomatic;
TC - Transport Consular;
FA - Forţele Armate;
ALA - Aviaţie.
Există şi cazuri în care combinaţiile sunt restricţionate sau blocate. Asta se poate întâmplă la solicitatea unei instituţii, atunci când combinaţia are semnificaţii obscene, şi la refuzul repetat de ridicare al unui număr din partea cetăţenilor. Alte combinaţii interzise sunt cele blocate în urmă solicitărilor de către diverse instituţii pentru uzul propriu al acestora: Poliţia Română (POL); Camera Deputaţilor (DEP); Senat (SNT), Serviciul Român de Informaţii (SRI), Guvernul României (GUV). Combinaţiile interzise de numere de înmatriculare sunt cuprinse într-un dicţionar al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor
Un alt caz de blocare este cel bazat pe refuzul repetat al cetăţeanului de a ridica un număr care îi este repartizat prin intermediul calculatorului. Exemple de astfel de combinaţii: BOT, BOU, BOY, GAI, JAF, WCC, JEG. Aceste refuzuri repetate sunt semnalate Direcţiei care după o analiză le include în dicţionarul de combinaţii blocate. În plus, este important de ştiut că nu se eliberează numere care încep cu literă I sau O, deoarece ele pot fi confundate cu 1 şi 0. De asemenea, sunt interzise şi combinaţiile III, OOO pentru a nu creă confuzii. De cealaltă parte, HEL, IAD, GOD sau WST sunt printre cele mai dorite numere de inmatriculare.
Numere de înmatriculare în Germania
Formatul actual al numerelor de înmatriculare a vehiculelor germane (Kraftfahrzeug-Kennzeichen sau Nummernschilder) este în uz din 1994. Numerele sunt alcătuite din o eurobandă albastră pe stânga plăcuţei, cu codul de ţară scris cu text alb (D = Deutschland pentru Germania) şi drapelul Uniunii Europene (12 stele aurii formează un cerc pe un fond albastru).
Numărul de litere din codul de prefix al districtului (kreis) reflectă, în mare parte dimensiunea acestuia. Ideea de bază a fost de a uniformiza numărul de cifre pe toate plăcuţele de înmatriculare, deoarece cele mai mari districte (kreis) ar avea mai multe cifre după prefix pentru mai multe maşini. Cele mai mari oraşe germane, în general, au un cod format dintr-o singură literă (B = Berlin, M = München, K = Köln, F = Frankfurt pe Main, L = Leipzig, S = Stuttgart), dar cele mai multe districte (kreis) din Germania au codul format din două sau trei litere. De aceea, oraşe sau districte (rurale) cu litere mai puţine sunt, în general, presupuse a fi mai mari şi mai importante.