"Xerox"-ul, inventia pe care n-a vrut-o nimeni

Cuvantul "xerox" a devenit, neoficial, un substantiv comun in limba romana. Multi nu stiu ca acesta este, de fapt, numele companiei care a introdus pentru prima data pe piata copiatorul, dupa ce, ani

Cuvantul "xerox" a devenit, neoficial, un substantiv comun in limba romana. Multi nu stiu ca acesta este, de fapt, numele companiei care a introdus pentru prima data pe piata copiatorul, dupa ce, ani la rand, nimeni nu a vrut sa investeasca intr-o inventie considerata pe atunci inutila. "Parintele" copiatorului a fost studentul la Drept Chester Carlson, originar din Seattle, SUA. Tanarul, nascut intr-o familie saraca si fiind nevoit sa-si intretina ambii parinti bolnavi de tuberculoza, si-a gasit o slujba in care sarcina lui era sa analizeze patente de inventii. Pentru aceasta, Carlson petrecea ore intregi copiind de mana schite si proiecte, lucru cu atat mai anevoios cu cat tanarul suferea de artrita si era miop. Ca sa-si usureze munca, studentul, care avea si studii de fizica, a petrecut cateva luni in biblioteca publica din New York, citind articole stiintifice, in incercarea de a gasi o solutie pentru multiplicarea rapida a documentelor. Atentia i-a fost atrasa de o teorie potrivit careia unele materiale isi schimba proprietatile electrice atunci cand sunt expuse la lumina. Carlson si-a instalat un laborator in bucatarie si a inceput experimentele. Desi sotia l-a gonit, pana la urma, de acolo, inventatorul a reusit sa puna la punct o tehnologie de reproducere a imaginilor. A cautat apoi investitori dispusi sa-l ajute sa o puna in practica. Timp de 8 ani, Carlson a fost refuzat, pe rand, de IBM, Kodak, General Electric, RCA si de inca 20 dintre cele mai mari companii din lume. In final, inventia lui s-a bucurat de atentia celor de la firma Haloid. Primele fotocopiatoare au fost introduse in 1949. Masinariile erau extrem de ineficiente si nepractice: era nevoie de 14 operatiuni diferite si de 45 de secunde ca sa faci o singura copie. In 1959, insa, Haloid a scos pe piata primul copiator automat. In acelasi timp, compania a gasit si un nou nume tehnologiei: xerografie, adica "scriere uscata", in limba greaca. Firma Haloid si-a schimbat ea insasi numele in Xerox. Pana la sfarsitul lui 1961, noile aparate adusesera venituri de 60 de milioane de dolari, iar in 1965, acestea crescusera la cifra de 500 de milioane de dolari. Carlson insusi a castigat, de-a lungul vietii, 150 de milioane de dolari de pe urma inventiei sale, din care 100 de milioane a dat in scopuri caritabile.