VIDEO Lecţia de unire: profesorii moldoveni dezbat ideea reîntregirii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

30 de profesori din Republica Moldova s-au aflat săptămâna aceasta în Prahova, unde au participat la seminarii legate de istorie, identitatea românească şi analiza contextului regional şi internaţional. Patru dintre aceştia au venit la Adevărul Live pentru a discuta despre argumentele pro şi contra unirii dintre România şi Republica Moldova.

 

Istoria de lângă noi reprezintă un proiect-pilot lansat de către Platforma Unionistă Acţiunea 2012, în parteneriat cu cu administraţii locale. Scopul programului este acela de a oferi profesorilor din Republica Moldova posibilitatea de a-şi aprofunda cunoştinţele cu ajutorul unor lectori importanţi din România. Se discută istorie, politică, geopolitică şi responsabilitatea imensă pe care o are mediul educaţional în susţinerea unei idei naţionale.

Ultima ediţie s-a realizat săptămâna aceasta în Prahova, cu ajutorul preţios al Consiliului Judeţean. Au fost invitaţi 30 de profesori din Chişinău, Căuşeni, Străşeni şi chiar din Tighina.

Invitaţii au participat la seminarii legate de istorie, identitatea românească şi analiza contextului regional şi internaţional. De asemenea, au vizitat cele mai frumoase locuri ale judeţului nostru, printre care Mânăstirea Zamfira, Mânăstirea Crasna, Salina Slănic, muzeele Ploieştiului şi Parcul Memorial "Constantin Stere". În ultima zi au vizitat Palatul Parlamentului şi alte obiective importante din capitală. 

Cel mai important moment a fost dezbaterea despre obstacolele şi oportunităţile Unirii Republicii Moldova cu România, în Sala de Şedinţe a Consiliului Judeţean Prahova. Printre experţii invitaţi au fost Cristian Dănileţ - membru al Consiliului Superior al Magistraturii, George Scarlat - diplomat în spaţiul estic şi expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Gabriel Peiu - expert economic al Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi fost consilier de prim-ministru. 

Principalele declaraţii:

Liuba Ţurcan, profesoara de istorie la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, singurul liceu cu predare în limba română, spune că adesea elevii şi profesorii sunt persecutaţi pentru că promovează ideile şi valorile româneşti. 

Liuba Struţ, profesoară de istorie la Colegiul De Microelectronică din Chişinău: Orice suport venit din România este aşteptat şi binevenit. Am învăţat o istorie eronată. Asemenea vizite sunt esenţiale, pentru că descoperim istoria adevărată.

Profesorii susţin că tinerii din Republica Moldova aşteaptă ca lucrurile să se schimbe în ţara lor, însă această schimbare întârzie să apară. În prezent, situaţia de peste Prut este tensionată întrucât ţara nu are încă un Guvern stabil şi un prim-ministru responsabil.  

Liuba Struţ: Când avem un prim-ministru cu diplomă dubioasă, nu dăm un exemplu bun. Sunt uimită de colegii noştri profesori din România care întotdeauna vorbesc şi se revoltă când nu sunt de acord cu ce se întâmplă. De ce nu putem face şi noi acelaşi lucru?

Ion Guţu: După ce premierul Chiril Gaburici a demisionat, fiind suspectat că şi-ar fi falsificat diploma de studii, în şcoli se spune în glumă că cine nu susţine BAC-ul are şanse să devină premier.

Ion Guţu: Sunt mulţi moldoveni care nu doresc unirea, dar ei nu pot explica de ce nu vor acest lucru.

Constantin Ioniţă: Nu toţi politicienii din Republica Moldova îşi doresc unirea. Avem nevoie de o colaborare pentru a convinge cetăţenii de necesitatea unirii. Măcar că suntem în inima Europei, avem şanse să devenim ca ţările din Africa sau America Latină. Avem nevoie de voinţă politică pentru a face paşi concreţi. Noi trebuie să ne facem ordine în stat şi doar atunci vom putea visa la integrarea europeană. Până când nu înfăptuim reforme, rămânem doar la nivel de discuţii.

Liuba Ţurcan: N-ar fi rău ca DNA-ul din România să treacă Prutul.

Ion Guţu: Oamenii aşteaptă ca măcar cineva din cei mari să stea la răcoare. Atunci îşi vor recăpăta încrederea în justiţie, dar deocamdată acest lucru nu se întâmplă.

Constantin Ioniţă: Cea mai importantă este voinţa politicului din Republica Moldova. Trebuie să demonstreze că nu mimează lupta cu corupţia. Cred că în acest an şcolar, odată cu majorarea tarifelor la energie, profesorii îşi vor da seama că ar fi trebuit să apeleze la conducerea ţării mai devreme.

Proiectul va continua până în luna septembrie, în fiecare săptămână cu un alt grup de profesori basarabeni, formatori de opinie şi conducători ai mişcării naţionale din Republica Moldova. 

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite