VIDEO Cea mai urâtă femeie din lume a fost înmormântată la 150 de ani de la moartea sa

Cea mai urâtă femeie din lume suferea din cauza unor boli rare FOTO Captură Youtube

Trupul femeii care a fost declarată „cea mai urâtă din lume“, din cauza unei boli rare în urma căreia corpul i-a fost acoperit de păr, a fost returnat Mexicului şi a fost înmormântat marţi, după 153 de ani de la moarte sa.

Artista de arte vizuale Laura Anderson Barbata a militat pentru returnarea corpului Juliei ţării sale de origine. „Am simţit că merită dreptul de a-şi redobândi demnitatea, locul în istorie şi un loc în amintirea oamenilor. Sper să ajut la schimbarea situaţiei ei: din victimă să o transform într-o persoană care poate fi văzută în toată splendoarea şi complexitatea ei“, a menţionat artista.
 
Exploatată de soţ şi expusă ca o ciudăţenie a naturii

Julia Pastrana s-a născut în Mexic în 1834 şi suferea de hipertricoză  (creşterea în exces a părului) congenitală terminală (din cauza căreia faţa şi corpul i-au fost acoperite de păr dens), dar şi de hiperplazie gingivală, cauza buzelor şi a gingiilor proeminente. În timpul vieţii nu a fost diagnosticată cu niciuna dintre aceste boli, scrie „Daily Mail“.

În 1854 a fost cumpărată de un administrator vamal mexican, care a început să o prezinte ca pe un exponat în SUA şi în Canada. În timp ce se afla în New York, Julia s-a căsătorit cu Theodore Lent, care i-a devenit manager. Istoricii cred că, în timp ce ea era îndrăgostită, Lent s-a căsătorit cu ea doar pentru a-i controla veniturile, scrie „The New York Times“.

În timpul expoziţiilor pe care le organiza în întreaga Europă, Lent îşi prezenta soţia ca fiind „femeia urs“. Doctorii vremii erau de părere că e rezultatul împerecherii unei fiinţe umane cu un urangutan.

În cărţile de istorie din secolul XIX apare ca având o înclinaţie pentru cântat, muzică, dans şi limbi străine, precum şi o mare generozitate pentru centrele de caritate.

Fiul ei i-a moştenit hipertricoza şi a murit după 35 de ore de la venirea pe lume. Julia a murit în 1860, în urma unor complicaţii apărute la naştere, la vârsta de 26 de ani. Moartea celor doi nu l-a oprit pe Lent: el a continuat să expună corpurile îmbălsămate ale soţiei şi fiului într-o vitrină.

Theodore Lent s-a căsătorit ulterior cu o femeie cu barbă din Mexic, pe care a prezentat-o drept sora Juliei, Zenora Pastrana. După moartea lui, într-o instituţie de boli mintale din Rusia, corpurile celor doi au continuat să fie prezentate la expoziţii, până când au fost furate în 1976 de nişte hoţi din depozitul deţinut de un bâlci din Norvegia.

Rămăşiţele au fost găsite de poliţie într-un coş de gunoi. Un braţ al Juliei era dezmembrat, iar trupul fiului ei nu a putut fi recuperat. În 1996, trupul femeii a fost dus la Institutul de Medicină Legală de la Universitatea din Oslo, unde a fost depozitat.

Lupta pentru reîntoarcerea trupului în Mexic

„Ajungând parte a unei colecţii care zace într-un subsol, ea şi-a pierdut orice urmă de demnitate. Ultimul meu vis a fost ca ea să se întoarcă în Mexic, pentru a fi înmormântată“, a precizat Barbata.

Artista a aflat despre povestea tristă a Juliei Pastrana în timp ce desena costumele pentru piesa de teatru a surorii sale, „Adevărata istorie a vieţii tragice şi a triumfului morţii Juliei Pastrana, cea mai urâtă femeie din lume“.

În 2005, Barbata a înmânat Universităţii din Oslo o petiţie prin care cerea ca trupul femeii să fie returnat ţării natale, iar în 2008 şi-a susţinut cauza în faţa Comisiei Naţionale pentru Evaluarea Rămăşiţelor Umane din Norvegia. În iunie 2012 s-a luat decizia ca trupul Juliei să fie înapoiat Mexicului.

Cea mai urâtă femeie din lume a fost înmormântată, la 150 de ani de la moartea sa