Valeriu Gheorghiţă: Aproximativ 800.000 de copii şi adolescenţi, eligibili pentru vaccinare anti-COVID

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, afirmă că aproximativ 800.000 de copii ar fi eligibili pentru a primi serul anti-COVID după ce acesta va primi autorizaţia de fi administrat categoriei de vârstă 12-15 ani. Acesta subliniază că România are şi doze, şi capacitatea logistică de a vaccina pe cei din această categorie, în măsura în care părinţii îşi vor da acordul.

„Depinde foarte mult de momentul la care se acordă acea autorizare de punere pe piaţă. Sigur, avem o reţea suficient de variată, în momentul de faţă, de centre de vacinare, încât să permitem accesul şi vaccinarea tuturor celor care îşi doresc să se vaccineze din acea grupă de vârstă. Mai mult sau mai puţin, vorbim de circa 800.000 de copii care sunt în această grupă de vârstă 12-15 ani, avem suficiente doze, deci se poate asigura fără probleme vaccinarea lor în măsura în care părinţii înţeleg importanţa vaccinării”, a declarat Valeriu Gheorghiţă sâmbătă, la Castelul Bran, unde participă, alături de o echipă mobilă, la imunizarea turiştilor. 

Întrebat dacă se aşteaptă la o nouă creştere semnificativă a îmbolnăvirilor în toamnă, Gheorghiţă a răspuns că depinde de atitudinea tuturor cu privire la vaccinare. 

„Cu siguranţă, în sezonul rece se creează toate condiţiile prielnice pentru a creşte riscul de infecţie în general, al virozelor respiratorii. De ce? Pentru că afară este vremea rece, oamenii stau mai mult în spaţii închise, interacţionează mai mult, aerisesc mai puţin încăperile. Dar dacă vom fi pregătiţi cu vaccinarea antigripală, cu un număr mai mare de persoane care se vor vaccina până la acel moment, cred că riscul de a avea un val patru care să fie semnificativ este foarte redus. Deci depinde de noi, de toţi, ce se va întâmpla în lunile următoare ca evoluţie a pandemiei”, a mai afirmat Valeriu Gheorghiţă. 

În ceea ce priveşte riscul de creştere a ratei de infectare ca urmare a revenirii copiilor în bănci în multe dintre localităţi, medicul a subliniat că în şcoli se respectă regulile „mult mai bine” decât în alte medii.

„Cred că şcoala nu reprezintă neapărat un mediu în care ne infectăm. Sigur că ceea ce se întâmplă în comunitate se reflectă direct asupra activităţilor din învăţământ, însă, uşor-uşor, lucrurile cred că vor intra pe o linie de normalitate. Până la urmă, spiritul nostru civic, solidaritatea, responsabilitatea şi grija unuia faţă de celălalt încep să se vadă şi în felul acesta cred că şi activitatea, şi sistemul de învăţământ, va intra pe o linie de normalitate, aşa cum e si firesc să fie”, consideră medicul.