Un sat părăsit din inima munților Apuseni renaște. „Pământul este bun, iar copiii cresc în mijlocul naturii” VIDEO
0Aflat în Munții Apuseni, într-un ținut izolat de la limita județelor Hunedoara și Alba traversat de „Drumul Iancului” - impracticabil cu autoturismele, satul Tomnatec din Hunedoara ar putea renaște. Câteva familii de tineri s-au mutat aici, pentru a începe o nouă viață.
Tăcerea care cuprinsese vechiul sat Tomnatec din Apuseni (video), atestat încă din jurul anului 1.500, dar rămas aproape pustiu de câțiva ani, s-a mai risipit.
Câteva familii de tineri s-au mutat aici, în ținutul izolat al pădurilor de la limita județelor Hunedoara și Alba, impresionate de frumusețea locului, de aerul curat și de pământul roditor de pe dealuri.
„Am venit familia mea și a surorii mele și ne-am instalat aici, la Tomnatec. Este un loc în care ne putem crește copiii, în mijlocul naturii. Pământul este bun pentru că se pot cultiva orice legume aici, nu trebuie să le luăm din supermarketuri. Este semnal, ne-am tras apă, iar drumul până la Bulzeștii de sus a mai fost reparat în ultimii ani, astfel că este cât de cât accesibil”, spune Cristina, o tânără mutată cu familia, din județul Teleorman.
O mică biserică adventistă a fost înființată pe un deal al satului, pentru comunitatea care pare să se închege în satul Tomnatec.
Și alte familii au cumpărat gospodării vechi, nelocuite de mai mulți ani, în Tomnatec și în cătunele din împrejurimi (Străuți și Grohot - video) cu unele case pitorești, cu acoperișuri de stuf, cu gândul să le restaureze.
De obicei, oamenii vin aici în timpul verii, însă unii dintre noii locatari sunt tot mai tentați să rămână definitiv în sat. Vechii locatari ai Tomnatecului pot fi numărați pe degete. Doar un fost pădurar și soția sa, vârstnici, nu au părăsit vreodată satul.
Cătunele din împrejurimile Tomnatecului, legate prin drumuri de munte greu accesibile mașinilor, sunt și ele ținute în viață de câteva familii, unele, de vârstnici, care le locuiesc permanent, iar altele care le au în grijă însă locuiesc în municipiul Brad ori în satele mai apropiate Tomnatecului, dar accesibile pe drumuri asfaltate.
La Tomnatecul de Jos, rămas pustiu, călătorii ajung pe drumul forestier ce traversează Cheile Ribicioarei, din comuna Ribița din Hunedoara, un loc cu un relief spectaculos, unde se află câteva peșteri locuite în cele mai vechi timpuri.
În sat, turiștii descoperă câteva gospodării abandonate de mai mulți ani, ascunse de pădurea crescută în voie ori înșiruite pe marginea drumului forestier, stricat de utilaje și camioane de lemne.
Drumul dintre satele Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de sus este inaccesibil mașinilor, spun localnicii.
În schimb, pe dealurile Tomnatecului se poate ajunge din Bulzeștii de sus, pe două drumuri de pământ, de 10 - 15 kilometri.
Alte drumuri forestiere, pietruite ori asfaltate parțial, urcă prin pădurile dese ale comunei Bulzeștii de Sus, până pe crestele domoale din Munții Apuseni, unde câteva gospodării locuite animă cătunele Grohot, Străuți, Giurgești, Păulești, Rusești, Stănculești și Ticera.
Drumul Iancului
Dintre cele două drumuri accesibile cu greu spre Tomnatec, unul este asfaltat parțial, până în cătunul Grohot, însă pe ultimii șapte kilometri rămâne inaccesibil autoturismelor în timpul iernii și după ploi.
Al doilea drum care urcă până la marginea satului Tomnatec este numit „Drumul Iancului”. Șoseaua care leagă nordul județului Hunedoara de așezările de munte din județul Alba traversează comuna Bulzeștii de Sus din Hunedoara aflată la 30 de kilometri de municipiul Brad, în Munții Apuseni. În întreaga comună, de care aparține și satul Tomnatec, au rămas vreo 300 de oameni, de zece ori mai puțini decât populația ei de la mijlocul secolului al XX-lea.
De la capătul localității Bulzeștii de Sus, șoseaua spre comuna Avram Iancu și Câmpeni, aflate la circa 30 de kilometri peste dealuri, este continuată cu un drum de piatră, impracticabil cu autoturismele, care trece pe la poalele dealului pe care se află satul Tomnatec.
Acest drum a fost numit „Drumul Iancului”, fiind ruta care leagă Vidra de Sus, locul în care s-a născut Avram Iancu și Țebea, acolo unde se află mormântul Crăișorului Munților. Mai mulți localnici au cerut autorităților din Hunedoara ca, măcar în anul 2024, când se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, acest drum să fie reabilitat.
„Este vorba despre Drumul Județean 762 care leagă Bulzeștii de Sus de comuna Avram Iancu și care se află într-o stare precară de mulți ani. Pentru cei ce nu știu sau se fac că nu știu, acest drum este mândria Apusenilor, este drumul care leagă, între ele, cele șapte văi minunate care duc în inima Apusenilor. Este drumul pe care, până nu demult circula autobuz, până la Câmpeni acolo unde mergeau localnicii la târg. Este drumul care duce la Muntele Găina, este drumul pe care a pășit Avram Iancu, este un drum care, odată modernizat, ar aduce o dezvoltare a turismului, fără precedent în întreaga zonă. Considerăm că este o datorie de onoare, un omagiu și o datorie sfântă ca acest drum să fie adus la stadiu de normalitate”, se arată într-o petiție transmisă recent de mai mulți localnici din Bulzeștii de Sus, către Consiliul Județean Hunedoara.
Vechea biserică din Tomnatec, îngrijită de localnici
Nu doar drumurile, dar și vechea biserică a satului Tomnatec, se află într-o stare precară. Ridicată în secolul al XVIII-lea, abia în acest an, biserica din Tomnatec a fost pentru prima dată îngrijită (video - Daniel Stanc), după decenii în șir în care a fost aproape părăsită.
În ultimele decenii, fusese părăsită și lăsată în voia sorții, la fel ca și cele mai multe dintre fostele gospodării ale moților din așezarea traversată de Drumul Iancului.
În luna aprilie, un grup de voluntari s-a străduit să o readucă la viață. Oamenii au urcat cu greu poteca de munte spre biserica părăsită și s-au apucat de lucru.
Au măturat praful dens care s-a așezat pe podelele și mobilierul bisericii, au curățat cărțile și odoarele acesteia și au eliberat vechea așezare de vegetația care a năpădit-o.
„Drumul Iancului a dus din nou împreună tinerii veniți din București, Giurgiu, Timișoara și județul Arad la Biserica de lemn din Tomnatecul de Sus (Comuna Bulzeștii de Sus), unde cu ajutorul lui Dumnezeu au reușit să facă curățenie atât în interior cât și pe lângă biserică, totodată au improvizat soluții temporare pentru a opri ploaia să mai pătrundă în interiorul bisericii. Ne dorim să salvăm și să repunem în valoare această minunată biserică și vom face toate demersurile necesare pentru a reuși, așadar invităm pe toți cei care doresc să se implice, să vină alături de noi”, a informat Daniel Stanc, inițiator al acțiunii.
Biserica din satul Tomnatec are, însă, nevoie, de reparații ample, pentru a fi pusă pe deplin în siguranță - spune Daniel Stanc, inițiator al proiectului „Drumul Iancului”, care își propune să readucă în atenția românilor ținutul Apusenilor și locurile în care a trăit Avram Iancu.
Satul Tomnatec, rămas aproape pustiu în ultimii ani
La începutul secolului XX, satul Tomnatec din Munții Apuseni, aflat la limita județelor Hunedoara și Alba, avea peste 800 de locuitori.
Satul de munte se întindea pe valea Ribicioarei din Hunedoara (video) și pe crestele străbătute de „Drumul Iancului”, un drum pietruit pe care localnicii din ținuturile Zarandului urcau spre târgurile de la Câmpeni, Abrud și Muntele Găina.
Cuprindea multe cătune, cele mai populate fiind Tomnatecul de Sus și Tomnatecul de Jos, fiecare cu câte o biserică de lemn, pitorească, din secolul al XVIII-lea.
Așezările moților erau vegheate din depărtare de bulzul de la Bulzeștii de Sus (video) pe de-o parte și bulzul Tomnatecului, de cealaltă - două masive cu înfățișarea unor uriașe piramide cenușii acoperite de păduri sălbatice, rămășițe ale unor vulcani stinși.
Din anii ’30, numeroase familii din Munții Apuseni au fost strămutate în județul Arad, pentru ca satele de la hotarele de vest ale României să fie mai intens populate cu români.
Muntenilor din Apuseni le-au fost oferite atunci terenuri mai fertile ca în munți, pentru a-și construi case, și promisiunea unui nivel de trai mai ridicat.
După Al Doilea Război Mondial, alte familii au migrat spre centrele industriale din Apuseni și Hunedoara, oamenii putând fi angajați la minele și uzinele din zona Bradului sau peste munți, la centrele miniere de la Abrud și Zlatna.
Satul Tomnatec părea condamnat la dispariție încă din anii ‘90, când bisericile sale au fost părăsite, iar lăcașul din Tomnatecul de Jos s-a prefăcut într-un morman de lemne putrezite. Pădurea a cuprins-o și i-a înghițit cimitirul lăsat pradă uitării.
Cealaltă biserică, din Tomnatecul de Sus, a rămas până în urmă cu câțiva ani protejată oarecum de șirul de brazi falnici care se înălțau în jurul ei, ascunzând-o și mai bine în pădurea deasă.
Arborii au fost retezați, iar biserica, greu de găsit în lipsa unui drum, a fost lăsată și ea să se degradeze. Clopotele și alte câteva obiecte de preț i-au fost luate, spre nemulțumirea celor câțiva localnici rămași în zonă.
Se încarcă comentariile...
