Totul despre a doua şi ultima etapă a Recensământului. Aproape jumătate din populaţia ţării s-a autorecenzat

FOTO Inquam / Octav Ganea

Autorecenzarea online, pentru care oamenii primeau o zi liberă de la serviciu, s-a încheiat vineri, 27 mai, la miezul nopţii. De astăzi, recenzorii vor merge, pentru o perioadă de şase săptămâni, pe teren la locuinţele persoanelor care nu s-au recenzat sau au avut chestionare incomplete.

Aproape 50% din populaţia României s-a autorecenzat până vineri, informează Institutul Naţional de Statistică. Mai exact, s-au înregistrat în total 11 milioane de chestionare, dintre care 8,9 milioane de chestionare valide la nivel de persoană (53,9% în mediul urban şi 46,1% în mediul rural), ceea ce reprezintă 46,8% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021.

Diferenţa de 2 milioane este reprezentată de numărul de chestionare ale locuinţelor neocupate, precum şi de chestionare multiple (persoane şi locuinţe recenzate de mai multe ori) şi de cele incomplete.

În perioada 31 mai şi 17 iulie 2022, oamenii care nu s-au autorecenzat online vor fi vizitaţi de recenzorii trimişi de primării. Autorităţile spun că aceştia nu trebuie să intre obligatoriu în casă şi că recenzarea se poate face şi în faţa uşii. 

Recenzorii sunt recrutaţi de primării şi sunt acele persoane care interacţionează direct cu populaţia care nu s-a putut autorecenza sau care a avut o autorecenzare incompletă. Aceştia merg la locuinţele persoanelor şi au o legitimaţie creată special pentru a le arăta oamenilor cine sunt şi care este scopul vizitei lor.

„Au fost gospodării cu cinci persoane, două s-au autorecenzat, trei nu. Recenzorul are pe tabletă şi o hartă cu teritoriul lui şi ştie clar: la această adresă trebuie să mă duc, şi se duce şi dacă e toată gospodăria nerecenzată, şi dacă este o singură persoană în această situaţie”, a explicat purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică (INS), Bogdan Drăghia.

Cum decurge recenzarea

Se vor colecta date de la toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care la momentul de referinţă al recensământului aveau reşedinţa obişnuită în România (care, la 1 decembrie 2021, locuiau pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 12 luni). Recenzorii sunt instruiţi de direcţiile judeţene de statistică şi trebuie să arate persoanelor răspunsul pe care-l bifează pe tabletă în numele lor, pentru ca acestea să fie sigure că ceea ce declară este şi notat.

Recenzorii sunt plătiţi la numărul de chestionare: 7 lei un chestionar de persoană recenzată şi 3,5 lei pentru secţiunea de gospodărie. În localităţile izolate, preţurile cresc: 9 lei la chestionar şi 5 lei la gospodărie. În cazul zonelor unde există minorităţi etnice, primăriile au încurajat angajarea persoanelor din respectivele comunităţi pentru a ajuta persoanele care se descurcă să vorbească mai bine în limba lor maternă.

Programarea recensământului

În cazul în care persoanele nu sunt găsite la domiciliu la prima vizită, recenzorul va putea reveni de mai multe ori în termen de şase săptămâni. De asemenea, el poate vorbi cu un vecin care a făcut recenzarea cu el sau poate lăsa un bileţel în uşă ori în cutia poştală pentru a anunţa că a fost prezent pentru recenzare.

Data vizitei planificate de recenzor se poate modifica numai în cazuri excepţionale, deoarece „RPL2021 urmează un calendar fix, construit pentru a maximiza eficienţa şi coordonarea personalului de recenzare din teren”, se arată pe site-ul INS. În plus, recenzorul are obligaţia să se prezinte în termenul programat.

Cât timp durează recenzarea

Durata activităţii de recenzare faţă în faţă depinde de numărul de secţiuni ale chestionarului la care fiecare persoană trebuie să răspundă. Acest număr poate fi diferit în funcţie de datele preexistente în sursele administrative, de numărul de persoane din care este alcătuită gospodăria şi de caracteristicile demo-socio-economice ale fiecărei persoane (care dau număr diferit de întrebări la care o persoană trebuie să răspundă). În mod normal, durata de recenzare poate varia între 3 şi 10 minute per persoană.

Bogdan Drăghia a subliniat faptul că „recenzorii nu au acces la datele populaţiei după ce acestea au fost colectate pe tabletă şi că ele sunt transmise către baza de date a Institutului Naţional de Statistică (INS) atunci când au semnal la internet”. Dacă nu au semnal recenzorii, datele rămân stocate pe tabletă, nu se pierd şi nici recenzorul nu le poate accesa.

Recenzarea prin interviu faţă în faţă este ultima etapă a colectării datelor de la populaţie pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL2021) şi este obligatorie.

Persoanele care refuză să furnizeze informaţii sau vor furniza date eronate sau incomplete vor fi sancţionate cu amendă de la 1.000 de lei la 3.000 de lei, în conformitate cu art.54 din OUG nr.19/2020. În plus, pentru persoanele care împiedică accesul în complexuri sau ansambluri rezidenţiale sunt prevăzute amenzi între 1.500 şi 5.000 lei.

România se află la al treisprezecelea recensământ din istorie şi la al patrulea după Revoluţia din 1989.