The Guardian, despre românii care culeg sparanghel în Germania: Sunt mai importante recoltele din Vest ca sănătatea lucrătorilor din Est?

Muncitori sezonieri Aeroport Cluj FOTO Inquam Photos / Raul Ştef

Într-un editorial pentru cotidianul britanic The Guardian, jurnalistul Costi Rogozanu şi Daniel Gabor, profesor de economie la UWE Bristol, critică inegalităţile existente la nivelul Uniunii Europene în contextul în care mii de lucrători din Europa de Est, cum a fost cazul românilor plecaţi la cules de sparanghel în Germania, sunt chemaţi în Vest pentru culesul culturilor agricole.

„Sparanghelul alb este o delicatesă a lunii aprilie în mare parte din nord-vestul Europei. În Germania, sparanghelul este considerat şi "aurul alb", iar recolta din aprilie este celebrată chiar şi prin festivaluri dedicate. Doar că Germania are nevoie de 300.000 de lucrători sezonieri pentru a-şi strânge recolta de sparanghel. În ultimii 10 ani, majoritatea acestor lucrători a venit din România, unde migraţia sezonieră este una dintre puţinele surse de venit.

Totuşi, în această primăvară, recolta se loveşte de o mare problema: izolarea naţională a României, în condiţiile stării de urgenţă, cu poliţie şi armata pe străzi, amenzi pentru persoanele găsite fără declaraţia pe propria răspundere sau adeverinţă de la angajator.

Oamenii au fost forţaţi să accepte interdicţia de a ieşi din casă după ora 22:00.

Şi se pare că aceste măsuri au protejat sistemul medical din România de un tsunami de cazuri. În ciuda numărului mare de lucrători migranţi români care se întorc din Spania şi Italia, fix la vârful pandemiei în sudul Europei, ratele infecţiei cu coronavirus şi ale mortalităţii în România sunt, în mare măsură, ţinute sub control", scriu cei doi autori în articolul citat.

Publicaţia relatează că asta a funcţionat până în luna aprilie, când trebuie cules sparanghelul: "Presat de lobby-urile germane pentru agricultură, Guvernul de la Berlin a cerut guvernului român să acorde o derogare de la izolarea naţională şi să asigure transporturi aeriene cu lucrători sezonieri". Iar Guvernul de la Bucureşti a acceptat.„Aşadar, sparanghelul a bătut pandemia, chiar dacă Germania a interzis anterior accesul în ţară muncitorilor străini, iar starea de urgenţă în România urmă să fie prelungită cu o luna", notează publicaţia britanică.

„Ce a urmat a fost o debandadă epică, cu mii de muncitori care s-au înghesuit la zboruri low-cost (...) Imaginile au fost şocante: o ţară în carantină strictă, dar mii de oameni s-au îngrămădit în autobuze şi într-un aeroport. Având în vedere că majoritatea muncitorilor vin din Suceava, focarul de coronavirus din România, putem doar să sperăm că nu se va super-răspândi în Europa", potrivit sursei citate.

Acest aranjament german, un acord între angajatorii germani şi guvernul federal pentru a acoperi sezonul sparanghelului, i-a inspirat şi pe cultivatorii din Marea Britanie şi Italia, unde recoltele de fructe şi legume de primăvară şi de vara sunt la un pas de colaps, din cauza penuriei de muncitori sezonieri.

"Zboruri programate de la Bucureşti spre Marea Britanie vor duce, săptămâna această, sute de muncitori la fermele britanice. În orice caz, mulţi proprietari de ferme sunt fericiţi, pentru că au acces rapid la 'muncitorii din Est'".

„Se pare că, pe lângă un spate puternic, românii şi bulgarii trebuie, de asemenea, să fie disperaţi să lucreze, pentru că nu îndrăznesc să ceară un spor sau o prima "de pandemie", chiar dacă angajatorul le cere să muncească şi 12 ore pe zi, şapte zile pe săptămâna. Pe durata contractului, ei rămân la milă angajatorului, cel care are şi "puterea" de a organiza întoarcerea în ţările de provenienţă a acestor lucrători. Sindicatele germane au denunţat pactul şi cer salarii decente, condiţîi de muncă adecvate şi măsuri de protecţie împotriva coronavirusului. Dar, atunci când muncitorii români iau virusul acasă cu ei sau când le cedează spatele, serviciul de sănătate german nu va trebui să aibă grijă de ei.

Angajatorii germani îi vor trimite înapoi acasă, înainte că cele 115 zile de scutire de la contribuţiile de securitate socială să expire. Povara tratamentelor va fi suportată de sistemul medical din România, acelaşi sistem care a pierdut doctori şi asistente care au emigrat în Germania", mai scriu cei doi autori în The Guardian.