Ţăranii nu vor „cu mangafaua la Ploieşti“

Noul concept privind împărţirea administrativă a României în opt regiuni îi cam sperie pe ţărani. Mai ales pe cei care se simt departe de viitoarele capitale regionale. Sătenii din Drăgăneştiul fostului judeţ Vlaşca, actual Teleorman, îi trimit la dracu’ pe politicieni, nevenindu‑le să creadă că se vor subordona Ploieştiului.

Viaţa de zi cu zi din comuna Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul Teleorman, se scurge alene, fără prea mari evenimente. Prizonieri benevoli ai propriilor gospodării, oamenii mai află unii de alţii arar, la câte o nuntă, şi parcă din ce în ce mai des la câte o înmormântare. Nici cârciumile nu mai au clienţi. Oamenii sunt gospodari. Unii au serviciu, alţii muncesc „în bătătură" sau la câmp. Obosiţi, seara intră cu toţii în case şi se odihnesc în faţa televizorului. La sfârşit de săptămână se mai strâng în faţa porţii câte unui vecin. Mici poiene de-ale lui Iocan...Subiectul săptămânii e împărţirea administrativ-teritorială a ţării. Referendum? „Ai dracu', iar ne cheamă pe noi să votăm ca să le fie lor bine...."

Bătrânii: „Situaţia e-n doi peri"

Pe o uliţă pietruită, în dreptul unei case bătrâneşti împrejmuită cu un gard de uluci, un bătrânel firav ca o umbră şi pipernicit dă cu sapa ca să taie buruienile de la poartă. Se prezintă milităreşte, cu iniţiala tatălui. Îl cheamă Stoian D. Rîciu, are 84 de ani, văduv de-o vreme şi tatăl a doi copii stabiliţi în Bucureşti. În ceea ce priveşte problema regionalizării, are o ambiguă părere personală conturată în verde-uscat: „Situaţia socotită mie e în doi peri: ori în verde, ori în uscat, nu ştii ce se întâmplă. Părerea mea! Problema e că am petrecut şi bune şi rele, dar mai mult rele, şi nu ştii cum să socoteşti. Eu zic acuma că nu e bine ce se face. Dacă ne cheamă să ne dăm cu părerea, n-aş vota nimic. Nu mai mi-arde mie d-astea."

Mai sus, pe aceeaşi uliţă, în grădina din spatele casei, ţaţa Andreea Ciupea (70 de ani) trebăluia de zor pe lângă zarzavaturi. Aplecată peste un răsad de roşii, părea „înecată"  în mărar, frunze de dovleci, fasole sau ardei. Auzise, pe apucate, de la televizor de propunerea care a pus pe jar clasa politică, dar nu-i dădea prea mare importanţă. Cu o basma pe cap, sub soarele torid, o preocupa mai mult grădina ei de legume, care-i asigura traiul, decât jocurile politice.

Mulţumită că are copiii sănătoşi, băiatul la Giurgiu, la CFR, şi fata profesoară de matematică în localitate, aştepta să moară liniştită. „Am prins şi vechea împărţire, când se numea judeţul Vlaşca. Se întindea pe la Giurgiu, Alexandria şi prindea până la Prunaru (Teleorman), încolo. Zic că e mai bine să rămână ca acum, că noi, bătrânii, trebuie să mergem la un spital mai aproape, la o judecătorie, când e nevoie. Ce să cătăm noi la Ploieşti? Zic că vor veni bani de la fondurile europene, dar care dintre noi a văzut vreun ban, că tot ăia mari iau banii. Ce, o să ne dea nouă ceva? Nu mai am nevoie de nicio promisiune, maică! Până se va dezvolta regiunea, cum zic ei, eu sunt moartă demult. Şi tot amărâtă...!", oftează bătrâna.

Oamenii în putere: „Se ţin de cai verzi pe pereţi"

Dintr-o curte vecină cu gospodăria ţaţei Andreea Ciupea, o tânără de 22 de ani, Ionela Daniela Glăvan, sare să-şi spună oful. Acum un an i-a murit soţul într-un accident rutier, lăsând-o cu o fetiţă de doi anişori, care i se încurcă printre picioare: „Totul e o mare porcărie! Păi, până mai ieri a fost bine cu judeţele şi-acu' de ce dracu' nu mai e? Am 22 de ani şi nu am loc de muncă, deşi am terminat un liceu. Locuri de muncă ar trebui să creeze, nu să se ţină de cai verzi pe pereţi cu împărţiri teritoriale."

Pe trotuar, învăţătoarea Ana Bucur (52 de ani) are o opinie bine conturată: „Dacă ar fi un referendum, eu aş vota împotrivă. În primul rând e vorba de distanţă, că toate problemele trebuie să le rezolvăm la distanţe mari, ceea ce e costisitor. Spre exemplu, eu lucrez în învăţământ. Ca să mă duc la un inspectorat, desfiinţându-se capitala judeţului de la Alexandria, nu trebuie să mă duc cu mangafaua tocmai la Ploieşti, vorba lui Caragiale? Şi noi mergem destul de frecvent la inspectorat, pentru că în fiecare semestru avem acţiuni la judeţ, schimb de experienţă cu şcolile din împrejurimi, unde ne‑am duce dacă inspectoratul ar fi tocmai la Ploieşti?"

Consilier din Opoziţie: „Dă-o dracu' de treabă!"

Prin dreptul porţii lui nea Stoian, tocmai trece Florina Cristian (63 de ani) pedalând de zor pe un „Pegas". Micuţă de statură, cu un păr negru creţ umflat şi cu o cămaşă înflorată, se integrează repede în discuţie, mai ales că este „în temă". Pensionară, este în acelaşi timp şi consilier local din partea PSD. Guralivă şi ultraofensivă, se bucură că are ocazia să critice iniţiativa PDL.

„Nu sunt de acord cu această împărţire deoarece înseamnă costuri suplimentare şi pentru statul român, şi pentru fiecare cetăţean. Sunt de acord să rămână judeţele aşa cum sunt, 41 de judeţe, fiecare cu administraţia lui, pentru că judeţele pot atrage fonduri europene. Această nouă împărţire teritorială este doar o manevră politică. Când vorbeam de cheltuielile cetăţeanului, mă gândeam la copiii care termină şcoli şi trebuie să legalizeze tot felul de acte. De ce să bată 200 de kilometri până la Ploieşti, unde se aude că va fi noua capitală a regiunii? Vorbim de descentralizare şi centralizăm totul în opt regiuni? Dă-o dracu' de treabă!"

"Eu lucrez în învăţământ. Ca să mă duc la un inspectorat, desfiinţându-se capitala judeţului de la Alexandria, nu trebuie să mă duc cu mangafaua tocmai la Ploieşti, vorba lui Caragiale?''
Ana Bucur învăţătoare

„Teleoltenii" din Muntenia

Conform datelor preliminare prezentate de guvernanţi, proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României presupune ca judeţul Teleorman să facă parte din Regiunea Muntenia, alături de alte şase judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi. Cu o suprafaţă de 34.400 de km pătraţi şi cu 3.485.756 de locuitori, Regiunea Muntenia, cu capitala la Ploieşti, va fi a doua ca mărime dintre cele opt regiuni propuse de Guvern. Consiliile judeţene din judeţe vor dispărea şi, odată cu ele, vor dispărea şi preşedinţii care le conduc, urmând ca regiunea să aibă un singur consiliu, cu un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Actuala reşedinţă de judeţ a Teleormanului, Alexandria, îşi va pierde statutul de reşedinţă de judeţ.