Străinii ne arată cu degetul. Presa din România, vuvuzela discriminării etnice
0Presa din România, Bulgaria, Grecia și Italia contribuie la discriminarea comunităților de romi și nomazi, instigă la ură, îi portretizează negativ prin stereotipuri și prejudecăți. Televiziunile, prin materialele pe care le difuzează, au reușit să răspândească ideea că romii sunt violenți, needucați, săraci, înapoiați și infractori. Sunt concluziile îngrijorătoare ale unui studiu realizat de Consiliul Europei care cuprinde și o serie de recomandări în acest sens.
În cadrul analizei au fost urmărite cel puțin 20 de materiale cu și despre romi difuzate în perioada ianuarie 2022 - aprilie 2023 la diferite posturi de televiziune. Concluzia? Mass media a reușit să implementeze în mentalul colectiv prejudecăți și idei eronate, ducând inegalitatea de șanse și discriminare pe noi culmi, lărgind și mai mult prăpastia dintre populația majoritară și etnicii romi.
Bulgaria, Grecia, Italia şi România interzic discursul de ură şi discriminarea faţă de romi, dar mass-media din aceste ţări continuă să-i portretizeze negativ prin stereotipuri şi prejudecăţi, susţine Consiliul Europei. Acesta consideră că presa prezintă romii ca fiind violenţi, needucaţi şi înapoiaţi şi, în plus, are tendinţa de a se focaliza pe infracţiuni sau pe situaţia lor materială precară.
Jurnaliștii, instruiți să recunoscă și să evite discriminarea
Studiul urmăreşte să răspundă la întrebări esenţiale despre cum sunt reprezentaţi şi descrişi romii în programele televizate şi dacă există iniţiative, practici sau modalităţi de combatere a urii faţă de aceștia promovate prin intermediul televiziunilor.
„Subiectul este unul foarte complex, iar problema discriminării stă în mâinile autorităților, a organizațiilor non-guvernamentale, a tuturor comunităților implicate și a întregii societăți. Soluția presupune eforturi concentrate din partea tuturor”, a declarat pentru „Adevărul” psihologul Elena Dobre, care este de etnie romă. „Uităm că mai avem și tătari, mai avem și unguri. Și despre aceștia nu se vorbește cu atât de mult patos, într-adevăr”, recunoaște specialistul care vine la rândul său cu o serie de sfaturi și recomandări pentru instituțiile de presă. „Din punctul meu de vedere, ar fi de dorit ca informația să fie prezentată de jurnaliști într-o manieră care să nu discrimineze. Consider că jurnaliștii ar avea nevoie să fie bine instruiți în acest sens printr-o serie de training-uri, cursuri, workshop-uri organizate și prezentate de persoane de etnie specializate, instruite. Aceste valori ar trebui implementate și la nivel de curriculă. Mă refer la studenții care ar putea învăța încă de pe băncile școlii cum să prezinte o informație în așa fel încât să nu discrimineze. Jurnaliștii ar trebui să aibă acces la programe de formare care să-i ajute să înțeleagă cultura, istoria și problemele cu care persoanele de etnie romă se confruntă, atât în comunitățile de romi, dar și la nivel macro”.
Însă, continuă psihologul, această viziune ar trebui impusă la nivel de organizație de presă. „Instituțiile media ar trebui să adopte coduri de conduită, anumite standarde profesionale, chiar reguli clare împotriva discriminării și a utilizării stereotipurilor negative”. Însă, atrage atenția Elena Dobrin, aceste reguli nu ar trebui puse doar pe hârtie. Respectarea lor ar trebui atent monitorizată, iar abaterile sancționate. „Mă refer aici inclusiv la gesturi, mimică, tonalitatea vocii celor care apar la televizor și vorbesc despre romi. Mă refer la cei care prezintă comunitatea romă într-un mod negativ. Ne dorim povești reale, într-adevăr, dar și materiale pozitive, cu accent pe zona aceasta de apartenență”.
O altă recomandare a psihologului se referă la promovarea diversității de către mass-media. „Așa cum există Ziua Maghiarilor, de ce să nu fie promovată în presă și Ziua Romilor, care se sărbătorește pe data de 8 aprilie? Apoi să nu uităm faptul că persoanele de etnie romă cu greu își fac loc printre jurnaliștii unei redacții. Ar trebui să fie angajați în presă mai mulți etnici. Și încă un aspect, apropo de asta: în România există foarte mulți studenți cu rezultate excepționale care, odată ce au ieșit din facultate, nu-și găsesc un loc de muncă. Și nu pentru că ar fi slab pregătiți ci doar pentru că sunt romi. Ar trebui să-i ajutăm pe acești copii nu să-i respingem”. Elena Dobre consideră că studenții din anii terminali ar trebui să beneficieze de stagii de mentorat. „Ar fi un impuls pentru ei să-și urmeze visul în carieră, în jurnalism de exemplu”.
Recomandările Comisiei Europene
Deşi au existat unele eforturi de a creşte reprezentarea pozitivă a romilor în mass-media, acestea sunt rare, notează Comisia Europeană în studiul realizat. Prin urmare, recomandările oficialilor europeni au în vedere combaterea reprezentării negative a romilor în presă. Printre aceste recomandări se regăsesc consolidarea capacităţilor organismelor de reglementare de a lupta contra discursului de ură, sensibilizarea lucrătorilor din mass-media, evitarea generalizărilor nefavorabile, oferirea posibilităţii romilor de a fi reprezentaţi în mass-media, evidenţierea unor exemple pozitive de contribuţii ale romilor pentru societate, includerea mai multor voci ale romilor în presă şi în prezentarea ştirilor, precum şi evitarea limbajului dezumanizant şi a prezentării romilor ca un grup omogen.
Psihologul Elena Dobre consideră că ar fi nevoie și de organizarea unor ample campanii anti-discriminare. „Presa poate, dacă vrea, să educe publicul larg, să explice impactul negativ al discriminării, să promoveze toleranța și respectul, să promoveze comunitatea romă echitabil, corect, just”, a mai declarat specialistul.
Combaterea antisemitismului și xenofobiei: Strategia României pe 2024-2027
Guvernul României a lansat de curând Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027, promovând dialogul și solidaritatea în societatea română.
„România, ca stat democratic, este caracterizată prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale. Antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură sunt amenințări care pot afecta structural societatea, prin erodarea respectului față de drepturile și libertățile fundamentale. Dezvoltarea rezilienței societale față de aceste pericole necesită o abordare complexă și un parteneriat solid între stat, societate civilă și mediul academic. Guvernul României își menține ferm angajamentul de a se opune acțiunilor și manifestărilor antisemite, xenofobe, extremiste și instigatoare la ură și oricărei tentative de a diviza societatea română”, a declarat cu acest prilej vicepremierul Marian Neacșu.
În cadrul Strategiei pentru perioada 2024-2027, obiectivele generale includ prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, promovarea educației pentru incluziune, sprijinirea cunoașterii culturii evreiești și susținerea acestor eforturi la nivel internațional. Evenimentul de lansare a fost marcat de participarea oficialilor guvernamentali, a reprezentanților comunității evreiești și a partenerilor internaționali, subliniind importanța cooperării între diverse sectoare pentru implementarea eficientă a strategiei.
Se încarcă comentariile...
