Scandalul de la Maternitatea Bucur evidenţiază lipsurile sistemului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cazul dr. Rodica Ologu, şefa Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă de la Maternitatea Bucur din Bucureşti, testată pozitiv cu COVID-19 pe 4 septembrie şi care a stat o zi în gardă, deşi era infectată, a stârnit vii reacţii în rândul colegilor, dar şi temeri în rândul pacientelor.

Maternitatea este exclusiv COVID şi se subordonează Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti. Într-un comunicat, managementul o acuză pe doctoriţă că a venit la serviciu, deşi avea simptome asociate infecţiei cu noul coronavirus, respectiv febră, în timp ce medicul susţine că, de fapt, ar fi avut probleme cu stomacul şi nicidecum febră. În acelaşi comunicat, conducerea spitalului mai spune că, pe durata gărzii, medicul a purtat echipament de protecţie şi că a stat izolată în cabinet. Doctoriţa Ologu se află acum internată la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Bucureşti.

Într-o postare pe Facebook, dr. Manuela Predilă, colegă cu dr. Ologu, anunţa că, de şase luni, personalul maternităţii nu a fost testat pentru COVID-19 şi nici rotit, pentru a reduce riscul de infecţie şi nu a avut niciun infecţionist care să facă evaluarea personalului şi a pacienţilor. Nu puţini au fost medicii care au sărit în apărarea dr. Ologu.

Borcean: „Se va face o cercetare”

Ieri, tot într-o postare, dr. Predilă susţine că, parţial, problema infecţionistului a fost rezolvată. „Din 16 martie şi până în 26 august, am comunicat telefonic cu infecţionişti ca să putem avea evaluare de specialitate şi conduită profesională. Ceea ce am reuşit să facem este ca din data de 31 august să avem medic infecţionist desemnat oficial care vine la solicitări. Mulţumesc colegilor că au rezolvat parţial. Bun şi aşa”, arată dr. Predilă.

În opinia doctorului Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România, CMR, scandalul de la Maternitatea Bucur este unul artificial. „Deocamdată, nu s-a făcut dovada că cineva s-a îmbolnăvit de la medicul acela. Se va face o cercetare. Dacă cineva va spune în mod legitim şi judicios că Popescu s-a îmbolnăvit de la Ionescu, atunci ar putea să fie o problemă, dar, altminteri, nu există un protocol anume. Ca medic, trebuie să ştii că, atunci când ai semnele aceste boli specifice, te retragi. Şi ceri să fii testat şi să fii consultat ca să nu contaminezi pe altcineva”, a explicat procedura şeful CMR.

Automonitorizarea are lacune

Automonitorizarea poate duce însă la situaţii în care salariatul din sănătate evaluează greşit riscul şi pune, de exemplu, febra pe seama altei afecţiuni sau, şi mai rău, poate ascunde deliberat situaţia. Potrivit unor surse din sistem, pentru a mai reduce din riscuri, în unele spitale, temperatura se măsoară la intervale aleatorii pentru a nu da posibilitatea ca ea să fie camuflată medicamentos. O astfel de procedură nu este însă prevăzută de lege.

„Pentru că Ministerul Sănătăţii refuză discutarea unor proceduri specifice salariaţilor din sănătate, iar unităţile refuză să convoace Comitetele de Sănătate şi Securitate în Muncă, sistemul este permeabil la riscuri multiple. Lipsesc un coordonator naţional în domeniu şi un centru de resurse, care să sprijine spitalele cu proceduri”, potrivit aceloraşi surse.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite