Salariile dascalilor se vor mari pe spinarea lor si a copiilor

Salariile cadrelor didactice din invatamantul romanesc sunt deopotriva, subiect de greva generala, promisiune electorala, motiv de ingrijorare si teama pentru dascali, un adevarat cui al lui Pepelea

Salariile cadrelor didactice din invatamantul romanesc sunt deopotriva, subiect de greva generala, promisiune electorala, motiv de ingrijorare si teama pentru dascali, un adevarat cui al lui Pepelea in scaunul ministrului Educatiei, indiferent cine l-ar ocupa, l-a ocupat si, probabil, il va ocupa peste inca vreo 10 ani de acum inainte. Din pacate, prviziunile sumbre nu sunt doar fantezii gazetaresti, din moment ce, acum, in plina perioada fierbinte a scolii, cand conflictul s-a suspendat pentru 30 de zile (n.n. - in urma discutiilor de la Guvern, din 20 martie a.c.), MEC gaseste cu cale sa adopte decizii absolut aberante pentru calitatea procesului didactic. Grupajul de fata incearca sa prezinte care sunt masurile prin care ministerul va putea onora promisiunile de marire a salariului: marirea efectivelor de elevi la clasa ce va duce la disparitia de norme didactice, comasarea grupelor pentru limbi straine, acoperirea orelor prin plata cu ora sau cumul, reducerea sporului de rural si a numarului de localitati unde acesta se acorda. La acestea, se va adauga, probabil, ceea ce in acest moment a fost aratat dascalilor, precum pisica: marirea normei didactice, in superior, de la 4 la 6, 8 ore/profesor universitar, si de la 18 ore la 20, 22 ore/saptamanal - profesorul din preuniversitar; trecerea fondurilor extrabugetare (veniturile proprii) atat ale universitatilor, cat si ale unitatilor scolare la bugetul de stat (prin proiectul Legii finantelor publice) si chiar introducerea taxelor in invatamantul superior de stat, ca sursa de finantare a salarizarii cadrelor didactice din universitate. In acest ritm nu peste mult timp vom intalni si ideea taxelor in preuniversitarul de stat, desi o astfel de solutie nu numai ca ar incalca flagrant Legea organica a scolii si Constitutia, dar ar arata limpede, fara nici un echivoc, ca Romania este in sapa de lemn, daca nu-si mai poate permite sa sustina din bugetul de stat educatia obligatorie, invatamantul de stat. In ultimii doi ani s-au basculat, cu mai multa sau mai putina zarva, din bugetul Educatiei: obligativitatea statului de a sustine reparatiile si cheltuielile curente ale unitatilor si institutiilor de invatamant, salarizarea prin MEC a dascalilor, taberele, fondurile pentru activitatea extrascolara, sportiva, dotarea bibliotecilor. Tuturor acestor masuri li s-a spus delicat "descentralizare", "europenizare", desi, oricand, daca o tinem tot asa, vom putea folosi si sintagma dezetatizarea invatamantului obligatoriu. Sa speram ca nu vom ajunge chiar atat de rau, incat MEC sa ramana doar o cladire de patrimoniu, aflata pe strada G-ral Berthelot din care, odata, se gandea si realiza educatia in Romania. Despre binefacerile acestor masuri, ce sa mai spunem? Le vom vedea cu totii, privindu-ne copiii facandu-si temele sau ducandu-se la scoala, in cazul in care profesorii vor mai da pe acolo. Si o ultima precizare. In acest an salariile cadrelor didactice se vor mari cu 25 la suta (ianuarie - 8 la suta, martie - 5 la suta, probabil din septembrie 12 la suta. Pana acum, salariile s-au marit cu 13 la suta si nicidecum cu 27-28 la suta. Veniturile profesorilor de la sate vor fi micsorate drastic Guvernul Romaniei a hotarat micsorarea drastica a veniturilor dascalilor de la sate, incepand cu luna martie a.c. Printr-o hotarare de guvern, indemnizatia de rural a fost redusa la mai bine de jumatate sau chiar anulata pentru unele localitati. Ceea ce Parlamentul a dat cu o mana cadrelor didactice calificate care ocupa cele peste 87 de mii de posturi din mediul rural, a fost luat cu 10 maini de catre Guvernul Nastase. La sfarsitul lunii februarie, presedintele Iliescu a promulgat Legea privind modificarea art. 49 din Statutul personalului didactic, astfel incat toti dascalii calificati de la tara sa primeasca sporul de rural, indiferent de domiciliu. Daca in judetul Arad, pana in prezent, 57 de localitati erau declarate izolate si se primea un spor de rural in valoare de 80% din salariul de baza, acum mai sunt doar 6 localitati pentru care se acorda cei 80%. In alte 25 de judete ale tarii, acest spor maxim de 80 la suta nu se mai acorda pentru nici o localitate. In judetul Braila, cei care primeau 50% spor de rural, mai primesc acum doar 15%, sporul de 40% a fost redus la 12%, iar cel de 30% la 10%. In acest judet, doar 13 cadre didactice mai beneficiaza de un spor de 70% dintr-un total de 67 de cadre care beneficiau inainte de acest spor. In satul Daia din judetul Mures, despre care ziarul nostru a scris ca este uitat de Dumnezeu, in loc sa se mareasca sporul de rural, acesta a fost diminuat de la 30% la 10%. Cu cei 400 de miliarde economisiti in urma reducerii indemnizatiei de rural se acopera majorarea de 5% a salariilor din invatamant. Plata cu ora sau cumulul = zero lei MEC amageste dascalii, spunandu-le ca isi pot rotunji veniturile prin cumul sau plata cu ora. De fapt, orele ramase neocupate, atribuite de catre directorul unitatii de invatamant, prin cumul sau plata cu ora, personalului didactic titular, celui asociat sau cadrelor didactice pensionate, cu avizul inspectoratului scolar, nu reprezinta altceva decat o munca si mai prost platita decat norma didactica. Cu cat orele suplimentare sunt mai multe, cu atat este mai mica suma acordata pentru fiecare. D-na Sanda Calciu, profesor debutant, a castigat pe luna februarie 252.000 lei din cele opt ore suplimentare pe care le-a tinut, iar d-na profesoara Iulia Perju, avand gradul didactic II, si peste 6 ani vechime, a castigat din 12 ore suplimentare suma de 418.460 lei. In invatamantul preuniversitar, mai avantajati sunt dascalii care au peste 25 de ani vechime si gradul didactic I, deoarece tariful de plata cu ora se obtine in urma impartirii salariului de baza la 64 (numarul de ore normat pe o luna), pe cand pentru un invatator se imparte la 80, iar pentru un profesor cu o vechime mai mica de 25 de ani se imparte la 72. MEC "face rost" de bani pentru majorarea salariilor profesorilor Ministerul Educatiei si Cercetarii a identificat, in stilul caracteristic, masurile prin care se vor gasi resurse financiare pentru majorarea salariilor cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar. Ordinul nr. 3342 din 11 martie 2002, pentru aprobarea metodologiei privind incadrarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2002-2003, ca urmare a aplicarii planului-cadru de invatamant, va duce nu la eficientizarea procesului didactic, ci, dimpotriva, la o scadere a actului de invatamant. Legea invatamantului prevede ca intr-o clasa se pot inscrie 25 de elevi. In prezentul ordin, "formatiunile de studii-clasele de elevi vor fi organizate astfel incat sa se inscrie spre limita maxima prevazuta de Legea invatamantului". Dupa cum am aflat din surse de incredere din MEC acest numar urmeaza sa fie de 28 de elevi la clasa. Eficienta nu va creste cu siguranta cu mai multi elevi la clasa, dar, facand o socoteala relativ simpla, constatam ca la clasa a IX-a, de exemplu, vor disparea aproximativ 500 de clase. Cum avem 1,6 norme la o clasa, la un numar aproximativ de 200.000 de elevi care termina gimnaziul in aceasta vara, la nivelul intregii tari, vor fi, in loc de 4000 de clase cu 25 de elevi, doar 3500, dar cu 28 de elevi la clasa. Astfel, vor disparea de la 1 septembrie circa 8000 de norme didactice, de unde si fondurile despre care vorbeam. Nu mai punem la socoteala faptul ca directorilor de scoli le-au fost solicitate, pentru aprobare prin hotarare de guvern, cifre de scolarizare pentru un efectiv de 25 de elevi la clasa si ca acum acestia se vor trezi, de exemplu, la clasa a IX-a, cu doar sapte clase in loc de opt, asa cum solicitasera. Este foarte posibil ca un numar mare de necalificati sa dispara si ei cu aceasta ocazie, desi diminuarea drastica a sporului de mediu rural, ne intrebam ce profesor, calificat sau nu se va mai duce intr-o scoala de tara. Art. 4 al metodologiei care prevede completarea normei didactice pentru personalul didactic titular cu ore de la alte discipline, cadrul didactic fiind considerat calificat. Adica, de la toamna, o sa ne apuce si rasul, si plansul atunci cand copiilor nostri le va preda, de exemplu, chimia profesorul de educatie fizica, sau cel de matematica istoria literaturii. Acest lucru este posibil numai daca profesorul respectiv are specializare. Anomaliile din metodologia pe care v-o prezentam nu se opresc aici. La art. 7, se spune ca "limbile moderne, la clasele cu predare intensiva, se predau cu clasa intreaga", in timp ce in toate celelalte acte normative emise pana acum, predarea limbilor straine se realizeaza pe grupe. Oricum, si prin comasarea grupelor vor dispare o sumedenie de norme didactice si astfel se identifica alte fonduri care vor fi redistribuite salariilor cadrelor didactice. Problema este insa a timpului acordat elevului la clasa sau la grupa. Dintr-o ora de curs, un profesor de limbi straine acorda elevilor, pentru conversatie, 35 de minute, ceea ce inseamna ca intr-un an scolar un elev insumeaza o ora si 38 de minute, iar intr-un ciclu de invatamant acestuia ii revin doar 6 ore de conversatie. Daca limbile straine s-ar face pe grupe de elevi, atunci unui elev i-ar reveni, intr-un ciclu de invatamant, 13 ore de conversatie, adica mai mult decat dublu. Sigur ca este mai ieftin insa astfel, iar ministerul nu se mai gandeste la eficienta, pe termen lung. O alta modalitate prin care se va face rost de bani se refera la tratarea dirigentiei. La clasele V-VIII, orele de dirigentie nu fac parte din norma de predare a profesorilor-diriginti, fiind remunerate cu 10 la suta din salariul cadrului didactic, in timp ce la liceul tehnologic (de ce numai la liceul tehnologic nu se stie!), ora de "consiliere si orientare" face parte din norma cadrului didactic si va fi platita ca o ora obisnuita de curs, adica cu 30.000 lei in medie. Salariile diferentiate ale cadrelor didactice din universitati ar trebui sa stimuleze competitia In invatamantul superior de stat functioneaza peste 24.000 de cadre didactice, a caror medie de varsta este de 53 de ani. Dintre acestea, 4362 sunt profesori, 3523 conferentiari, 7130 sefi de lucrari, 5783 asistenti si 3244 preparatori. In majoritatea institutiilor de invatamant superior de stat salariile cadrelor didactice se acorda diferentiat, in functie de criteriile specifice aprobate anual de senatele universitare. Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 8/2000, aplicarea indicilor de majorare a salariului de referinta din invatamantul superior poate duce la venituri semnificativ diferite intre cadre didactice cu aceeasi vechime si aceeasi functie. La Universitatea din Bucuresti se intalnesc situatii diferite de la o facultate la alta din punct de vedere al salarizarii. Primordiale in calcularea salariilor sunt criteriile din fisa de evaluare anuala a fiecarui cadru didactic. Cel mai important dintre aceste criterii este ca acel cadru didactic sa aiba norma de baza la UB, dar se iau in calcul si contributia dascalului la activitatea de cercetare, publicarea de articole stiintifice in reviste internationale, numarul de doctoranzi pe care ii are. In plus, cele mai multe cadre didactice isi sporesc veniturile lunare, efectuand inca o norma didactica sau luand ore la plata prin cumul sau cu ora, acestea din urma fiind mult mai avantajoase pentru institutie. Daca un conferentiar universitar are un salariu de baza de 3.800.000 lei pe luna, odata cu aplicarea sporurilor acesta poate ajunge la suma de 7.600.000 lei, iar daca are doua norme didactice poate ajunge la 11-12.000.000 lei pe luna. Cele mai mici salarii le au preparatorii universitari cu vechime in invatamant de pana la 3 ani, care iau efectiv in mana 1.998.000 lei pe luna, iar cel mai mare salariu il are un profesor universitar cu vechime maxima, care incaseaza lunar cam 25.000.000 lei. In schimb, la Universitatea Politehnica din Bucuresti, un profesor universitar cu o vechime de peste 40 de ani si cu toate sporurile incluse, ia un salariu lunar de 7.607.091 lei. La ASE un profesor universitar cu norma de baza in universitate si cu un cumul, nu depaseste 9 milioane lei pe luna, in timp ce un preparator are un salariu de incadrare de 2.343.000 lei pe luna, din care ii revin, dupa scaderea impozitelor, doar 1.800.000 lei.