România va rata şi în toamna anului viitor ţinta de imunizare a populaţiei

Imagine: Shutterstock

Acoperirea vaccinală în România s-a blocat la un sfert din populaţie eligibilă, la mai puţin de două luni până la data de 1 septembrie, termen impus de Comisia Europenă statelor membre UE până la care ar fi trebuit să atingă, prin vaccinare, imunitatea de grup de 60% din populaţie. În actualul ritm al campaniei de vaccinare, România va atinge pragul de 10 milioane de cetăţeni vaccinaţi cu schema completă abia pe 6 martie 2023.

Acoperirea vaccinală în România a ajuns la 4,75 de milioane de români care au primit cel puţin o doză şi la 4,57 de milioane vaccinaţi cu schema completă, după ce, sâmbătă, au fost administrate 16.211 de vaccinuri anti-COVID în 24 de ore.

Dr. Octavian Jurma, biostatistician, a calculat că am avea nevoie de 70.000 de vaccinări pe zi pentru a ajunge să imunizăm 2 milioane de români pe lună şi nici aşa nu vom atinge pragul de 60% din populaţie la 1 septembrie. Ultima zi în care s-au vaccinat peste 70.000 de persoane a fost 5 iunie, iar de atunci numărul celor care se prezintă în centrele de vaccinare a scăzut constant.

„Dacă rată de vaccinare din ultimele 7 zile se menţine constantă, ţinta de vacinare cu o doză a 10 milioane de persoane (52% din populaţia rezidenţă) stabilită pentru 1 septembrie 2021, va fi atinsă abia în 13 februarie 2023! În 1 septembrie 2021 nu vom avea nici măcar 30% din populaţie vaccinată cu minim o doză. Cred că ne putem mândri că am avut cel mai mare succes la ratarea ţintei de vaccinare din lume”, e de părere dr. Octavian Jurma.

Tulpina Delta, atât de contagioasă încât creşte pragul imunizării de grup

Cercetătorul face referire la „populaţia rezidentă” pentru a calcula procentul de acoperire vaccinală, pe când autorităţile folosesc noţiunea de „populaţie eligibilă”.

De aici se desprind o serie de diferenţe între calculele autorităţilor sanitare şi cele ale experţilor în sănătate publică. Asta pentru că populaţia eligibilă este mai mică decât cea rezidentă, pentru că nu include şi categoria românilor care muncesc sau studiază în străinătate. 

În plus, în populaţie eligibilă nu erau incluşi, până de curând, adolescenţii, a căror imunizare a început abia acum o lună. Deşi decizia autorităţilor de a se raporta la „populaţia eligibilă” este justificată de faptul că serurile anti-COVID erau avizate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) doar celor peste 18 ani, argumentul epidemiologilor este că virusul nu ţine cont de aceste nuanţe şi se răspândeşte în rândul celor nevaccinaţi.

Abia de curând EMA a dat „undă verde” pentru vaccinarea grupelor de vârstă peste 16 ani, apoi 12-15 ani. 

O altă chestiune care nu a fost adaptată realităţii epidemiologoice este cea legată de pragul de la care, odată atins prin vaccinarea, se consideră că virusul nu se mai răspândeşte în populaţie.

În decembrie 2020, Comisia Europeană a impus statelor membre să imunizeze activ 60% din populaţie până la 1 septembrie 2021. Între timp, au apărut noi date care arată că infecţiozitatea tulpinii Delta este atât de ridicată, încât pragul de imunizare de grup, stabilit teoretic la 60%, ar fi – în realitate – mai mare de 80%. 

Danezii abia aşteaptă serurile pe care românii nu le vor

Danemarca a ajuns la un acord cu România pentru a cumpăra peste 1,1 milioane de doze de vaccin anti-Covid produs de BioNTech/Pfizer, a anunţat Ministerul Sănătăţii de la Copenhaga. 

România e nevoită să vândă o parte din surplusul de seruri anti-COVID de pe stoc, pentru a evita ca acestea să expire, scrie dr. Octavian Jurma. El comentează într-o notă ironică explicaţiile autorităţilor, care dau vina pe interesul scăzut al românilor pentru vaccinare, nu pe felul în care s-a desfăşurat campania de vaccinare.

„Evident, poporul e de vină că e prost şi nu e educat prin urmare nu merită vaccinul adus cu mărinimie de autorităţi. Din fericire pentru autorităţi, mai multe ţări ne-au anunţat că sunt încântate să preia dozele de vaccin care ne prisosesc în România, deci nu va fi nici o problemă să schimbăm aurul vaccinului pe hârtia banilor. În vreme ce milioane de români vulnerabili aşteaptă o vizită de la o echipa de vaccinare care le poate salva viaţă, autorităţile din Danemarca ne mulţumesc pentru că vaccinul nostru îi va ajută să îşi vaccineze mai repede cetăţenii”, scrie biostatisticianul.

Ministrul danez al Sănătăţii, Magnus Heunicke, sublinia că dozele de vaccin din România sunt necesare pentru imunizarea cetăţenilor din Danemarca, mai ales în contextul răspândirii variantei Delta a virusului, mai contagioasă.

„Cu dozele cumpărate din România, mai mulţi danezi se pot vaccina mai rapid”, a spus Heunicke.

Campania de vaccinare s-a împotmolit la sat

Atât premierul Florin Cîţu cât şi şeful CNCAV, dr.col. Valeriu Gheorghiţă, au transmis mesaje din care au lăsat să se înţeleagă faptul că autorităţile sanitare au făcut tot ce au putut pentru imunizarea românilor. 

Pe data de 17 iunie, premierul a declarat că actuala campanie de vaccinare anti-COVID „este un succes”, deşi doar 4,6 milioane de oameni sunt vaccinaţi, sub ţinta de 5 milioane asumată de el însuşi pentru luna mai.

„Noi, la Guvern, am făcut cam tot ce puteam face, am adus vaccinul. E o campanie pentru viaţă. Tot aud discuţii despre valul 4, nu ar trebui să avem aceste discuţii. Noi avem doze de vaccin pentru toată lumea. Românii pot să se vaccineze oriunde şi oricând ca să nu avem valul 4. (…) În oraşe şi municipii, unde e aglomerare mare, rata de vaccinare e peste 50%. Poate că o explicaţie e că avem populaţie rurală 44%. (…) Dar mergem şi în partea rurală. Acum, românii trebuie să fie şi responsabili, mai ales când avem vaccin pentru toată lumea”.

Anterior, pe data de 9 iunie, şeful CNCAV a fost întrebat de jurnalişti dacă vom atinge pragul de imunizare a 60% din populaţia eligibilă pentru vaccinare la 1 septembrie, aşa cum dădea asigurări premierul Florin Cîţu în primăcvară. 

„Noi putem asigura atingerea acestui obiectiv, avem capacitate de vaccinare, avem personal suficient, avem doze suficiente. Se poate atinge fără probleme acest obiectiv, dacă oamenii vor vrea să se vaccineze. Dacă nu vor vrea să se vaccineze, nu se va putea atinge acest obiectiv. Este simplu, e matematică”, a conchis şeful CNCAV.

SARS-CoV-2 evoluează mai repede decât îl pot studia cercetătorii

Tulpina indiană (Delta) a evoluat în varianta Delta Plus care acum se răspândeşte la rândul ei, în două forme diferite: AY.1 pe continentul european şi AY.2 în SUA, arat publicaţia National Geographic. Evoluţia rapidă a tulpinii Delta în varianta Delta Plus cu cele două ramuri i-a făcut pe specialişti să analizeze impactul pe care virusul mutant l-ar putea avea asupra actualelor seruri anti-COVID.

Deşi cercetătorii s-au pus de acord în mod unanim că vaccinurile disponibile astăzi fac faţă tulpinii Delta sau Delta Plus, părerilor lor sunt împărţite atunci când vine vorba despre date exacte.

Asta pentru că în „ecuaţie” nu intră doar eficacitatea de laborator a serurilor, ci şi imunitatea efectivă a celor care le primesc, care diferă de la persoană la persoană: în timp ce unii ar putea dezvolta mai greu anticorpii necesari, adică după perioada mai lungă de zece zile de la doza de rapel (timp în care deşi sunt vaccinaţi nu sunt protejaţi întru totul), alţii ar putea pierde anticorpi la câteva luni de la imunizare. 

Cât de eficiente sunt vaccinurile împortiva tulpinii indiene

În cazul tulpinii Delta, datele citate de publicaţia americană arată că eficacitate serurilor Pfizer şi AstraZeneca după o singură doză este în jur de 33%. După administrarea dozei de rapel, eficacitatea Pfizer creşte la 88%, iar cea a AstraZeneca la 60%. Un studiu al Cold Spring Harbor Laboratory citat de National Geographic arată că serurile Moderna şi Johnson&Johnson au o eficacitatea de maxim 60% (după rapel în cazul primului ser şi după doza unică a celui de-al doilea).

Jurnaliştii americani dau exemplul Istraeluli, unde acoperirea vaccinală cu schema completă Pfizer a ajuns la 57%. În ciuda acestui fapt, jumătate dintre noile infectări în rândul celor vaccinaţi cu două doze sunt cu tulpina Delta.

Care este diferenţa dintre Delta şi Delta Plus

Specialiştii spun că diferenţa dintre tulpina Delta şi varianta Delta Plus constă într-o mutaţie la nivelul proteinei spike (cea cu ajutorul căreia virusul se „leagă” la celula umană). 

Mutaţia a fost identificată drept K417N, în regiunea receptorului ACE2, ceea ce îi perimte virusului să infecteze celule din plămâni, inimă, rinichi sau intestine. Faptul că mutaţii similare la nivelul proteinei Spike au fost identificate şi în cazul tulpinii britanice (Alfa), al tulpinii sud-africane (Beta) sau a celei braziliene (Gamma), îi face pe cercetători să creadă că Delta Plus poate eluda şi mai mult răspunsul imun dat de actualele seruri. 

Părerile cercetătorilor sunt împărţite

Dr. Olivier Schwartz, şeful departamentului de Imunologie de la Institutul Pasteur din Franţa a descoperit în urma testelor de laborator că varianta Delta mai puţin vulnerabilă la anticorpii prezenţi în sângele celor imunizaţi pasiv (prin boală) sau al celor imunizaţi activ (prin vaccin). 

„Cu privire la tulpina Delta, prezenţa mutaţiei K417N detectată în unele cazuri este un indicator puternic că varianta poate evolua pentru a fi mai rezistentă la anticorpi neutralizanţi”, arată dr. Oliver Schwartz.

Alţi cercetători spun că, dimpotrivă, mutaţia va face din varianta Delta una mai puţin periculoasă decât tulpina britanică Alfa, prima la care a fost identificată, printre altele, şi această particularitate. 

Partea importantă aici nu constă într-o singură mutaţie, ci în toate mutaţiile care au loc la nivelul proteinei spike, e de părere biochimista Sophie Gobeil de la Duke Human Vaccine Institute. Argumentul ei este că mutaţia care îi permite virusului să infecteze celula umană mai uşor este şi cea care ar putea să îl vulnerabilizeze în faţa răspunsului imun. „Aici e vorba de multă speculaţie şi avem nevoie de date empirice pentru a arăta în ce parte se va înclina balanţa”, conchide Thomas Peacock, cercetător la Imperial College London.