România - codaşă la investiţii în formarea forţei de muncă

Potrivit datelor Comisiei Europene, România este printre ţările care cheltuiesc cel mai puţin cu formarea continuă a personalului din întreprinderi: 109 euro/angajat/an. Aceste cheltuieli sunt

Potrivit datelor Comisiei Europene, România este printre ţările care cheltuiesc cel mai puţin cu formarea continuă a personalului din întreprinderi: 109 euro/angajat/an. Aceste cheltuieli sunt de 10 ori mai reduse decât în ţări precum Danemarca şi Norvegia (1.169, respectiv 1.049 euro) şi de circa trei ori mai mici decât în Ungaria (305 euro), Bulgaria (293 euro) sau Republica Cehă (293 euro).
Datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că, în perioada 2001-2004, din totalul cheltuielilor publice pentru piaţa muncii, mai puţin de 4% reprezintă cheltuieli pentru organizarea de cursuri de formare continuă. În anul 2005, numai 1,6% din adulţii din România, cu vârste între 25 şi 64 de ani, au participat la educaţie şi formare, în timp ce media EU se situează în jurul a 10,8%. Cele mai performante ţări raportează niveluri de peste 19%. Obiectivele europene prevăd ca nivelul mediu de participare la educaţia permanentă în UE să fie de cel puţin 12,5% în 2010.
Persoanele cu nivel redus de educaţie îşi găsesc din ce în ce mai greu un loc de muncă
La nivelul anului 2004, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani era de 58%, cu 5% mai redusă în comparaţie cu media ţărilor UE, arată raportul recent privind starea învăţământului realizat de Ministerul Educaţiei. În 2005, rata de ocupare a rămas relativ constantă. Cea mai mică prezenţă pe piaţa muncii este caracteristică populaţiei cu un nivel scăzut de educaţie, care trăieşte în mediul rural. De asemenea, în cazul populaţiei urbane cu nivel redus de educaţie (studii gimnaziale sau primare), se observă un trend descendent al cuprinderii în muncă în intervalul 2001-2005. În 2005 s-a ajuns la un procent de 21,4% în cazul populaţiei cu gimnaziul absolvit şi de numai 13% în cazul populaţiei fără şcoală sau numai cu şcoală primară. Rata de ocupare a populaţiei cu studii universitare a rămas constantă în 2004 şi în 2005, la valoarea de 85%.
Tinerii între 15 şi 24 de ani reprezintă 30% din totalul şomerilor
Rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani este sensibil mai mică decât rata de ocupare globală. Această grupă de vârstă formează 30% din numărul total al şomerilor, arată Raportul privind starea învăţământului. Cei mai dezavantajaţi sunt tinerii cu studii postliceale şi cei cu studii de nivel primar sau fără studii. Singurul nivel în cazul căruia s-a înregistrat o creştere a ratei de ocupare este învăţământul superior (77,6% în 2005, faţă de 65,2% în 2004). Nivelul şomajului în cazul tinerilor din grupa de vârstă amintită este de 19,3%, apropiat de cel înregistrat în ţările UE. În cazul tinerilor din mediul urban, rata şomajului este cu 11,5% mai ridicată în comparaţie cu mediul rural. Aceste cifre evidenţiază adaptarea încă insuficientă a sistemului de educaţie şi formare la cerinţele pieţei forţei de muncă. De asemenea, în 2005, 77,1% din tinerii fără un loc de muncă nu lucraseră niciodată. Acest lucru reflectă rezervele multor companii de a angaja forţă de muncă fără experienţă.