Analiză Război total împotriva jocurilor de noroc: vârsta minimă de 21 de ani și reclame interzise ziua. Ce spun psihologii

Război total împotriva jocurilor de noroc: Senatorii au decis să ridice pragul de vârstă la 21 de ani și să „stingă” reclamele online pe timpul zilei. În timp ce politicul caută soluții legislative, psihologii avertizează că dependența de pariuri este o „bombă cu ceas” care distruge vieți, ducând de la ruină financiară până la episoade de depresie severă și sinucidere.

FOTO Arhivă

Motivarea inițiativelor legislative

,,Ridicarea limitei de vârstă, de la 18 ani în prezent la 21 de ani ar proteja tinerii într-o fază critică a dezvoltării lor, când sunt mai susceptibili  la comportamente riscante şi impulsivitate. Cercetările ştiinţifice din domeniul neurologiei au arătat că o parte semnificativă din creierul uman continuă să se dezvolte şi să se maturizeze până în jurul vârstei de 25 de ani, în special în zonele responsabile pentru autocontrol şi luarea deciziilor", scrie în expunerea de motive a proiectului legislativ privind creșterea limitei de vârstă pentru accesul în săli de jocuri. Inițiatoare este senatoarea PNL Raluca Turcan, iar Senatul a decis ieri să adopte proiectul.

În același document se face referire și la alte aspecte:

,,Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani se află adesea într-o etapă de tranziţie către independenţa financiară, fiind studenţi sau la începutul carierei profesionale. Dacă aceştia nu reuşesc să gestioneze riscurile asociate cu jocurile de noroc, vor avea probleme financiare serioase la începutul primelor experienţe de autonomie din viaţa lor. Nu în ultimul rând, adolescenţii şi tinerii, grupuri ţintă vizate nediscriminatoriu, reprezintă categoriile cărora le sunt adresate campaniile de marketing pentru jocurile de noroc. Ridicarea limitei de vârstă ar putea reduce din eficacitatea tehnicilor de marketing şi ar diminua presiunea asupra acestora de a participa la jocuri de noroc."

Celălalt proiect legislativ - care prevede interdicția de difuzare în mediul online, în intervalul 06.00-24.00, a oricărui tip de conținut audio, video sau imagini care promovează jocurile de noroc - aparține senatoarei USR Diana Stoica. Acestea propune și interzicerea în mediul online a reclamelor în care sunt prezente personalități publice. O astfel de interdicție, stabilită de CNA, este deja valabilă pentru reclamele la tv. 

Cele două propuneri au fost depuse în Parlament încă din luna noiembrie, dar au primit rapoarte de respingere în comisiile Economică și Juridică. 

,,Dependența de jocuri de noroc este una dintre cele mai grave dependențe"

L-am întrebat pe psihologul Mihai Copăceanu, psiholog specializat în dependențe, care sunt cele mai mari riscuri din spatele jocurilor de noroc. 

,,Dependența de jocurile de noroc este una dintre cele mai grave dependențe.  Ea afectează nu doar persoana care joacă, ci și familia sa și viața profesională și socială.  Și aici nu vorbim doar despre afectarea financiară — o persoană poate pierde în câteva minute mii de lei sau mii de euro — ci și despre depresie severă, inclusiv tentative și cazuri de suicid.  Partea profesională este profund afectată, la fel și cea familială. Apar numeroase disfuncții în familie, inclusiv divorț", a explicat acesta. 

Pericolul este cu atât mai mare cu cât nici măcar nu este nevoie de o perioadă lungă de timp ca să apară dependența. 

,,Ea se poate instala chiar și după simple încercări de a juca aparent din curiozitate într-un cazinou, pentru că vorbim despre afectarea funcționării creierului, despre modificări ale sistemului de recompensă și despre faptul că un jucător nu poate renunța singur dacă nu are sprijin specializat și pe termen lung", atrage atenția psihologul. 

Tinerii și jocurile de noroc

Deși legal tinerii din România nu au voie până la vârsta de 18 ani să participe la jocurile de noroc, ultima analiză Eurostat arată altceva: 25% dintre adolescenții români care au răspuns la chestionarul european au spus că au jucat jocuri de noroc în ultimul an, cum ar fi mașini de jocuri mecanice, jocuri de cărți sau zaruri, loterii sau pariuri sportive.

Cu cât încep mai devreme jocurile, cu atât pericolul dependenței devine mai mare, avertizează specialiștii. 

,,Există un număr foarte ridicat de tineri, între 18 și 24 de ani, care sunt deja dependenți și care pierd sume foarte mari de bani", spune Mihai Copăceanu. 

Acesta îi sfătuiește pe părinți să acorde atenție și pariurilor sportive.

,,Există analize care arată o legătură între adolescenții care încep aparent inofensiv cu pariuri sportive și faptul că ulterior ajung să practice jocuri de noroc în mod constant."

Poate funcționa mărirea pragului la 21 de ani?

Psihologul spune că da. 

,,Creșterea vârstei minime la 21 de ani pentru accesul la jocuri de noroc ar putea însemna o scădere a numărului celor care devin dependenți. Acești trei ani reprezintă o perioadă importantă de maturizare a creierului, iar persoanele aflate în această etapă de vârstă pot dezvolta o capacitate mai bună de autocontrol, de luare a unor decizii raționale și un nivel mai scăzut de impulsivitate.

Dacă în această perioadă tinerii nu sunt expuși și nu încep să joace, șansele ca ei să dezvolte un comportament dependent scad considerabil. În plus, ei se pot atașa de alte activități sănătoase și pot dezvolta obiceiuri mai echilibrate". 

Cu toate acestea, arată Mihai Copăceanu, din punct de vedere juridic și legislativ ar putea exista probleme, pentru că, în România,  la împlinirea vârstei de 18 ani persoana dobândește capacitate deplină de exercițiu. 

De ce e nevoie de o mai bună reglementare

Pentru protejarea tinerilor, specialistul crede că este nevoie și de o altă măsură, complementară celor propuse acum:

,,Pe lângă partea de acces fizic într-un cazinou, trebuie reglementat în mod special jocul în mediul online, unde accesibilitatea este extrem de ridicată. Cu multă ușurință, orice persoană care are un simplu telefon poate accesa platforme de jocuri de noroc online și poate pierde foarte mulți bani într-un timp foarte scurt. Tocmai de aceea, pe lângă reglementarea reclamelor, este necesară și o reglementare mai strictă a jocurilor de noroc în mediul online."

Cadrul legislativ actual, atrage atenția psihologul specializat în dependențe, nu protejează nicidecum suficient, ba din contră

,,În România, această industrie (n.r. a jocurilor de noroc) este foarte puțin reglementată. Românii sunt martori la reclame excesive și agresive, atât în mediul online, cât și în mediul fizic, aproape în fiecare oraș, într-un cadru legislativ insuficient reglementat. Orice reglementare legislativă este în sprijinul dependenților, care devin victime ale acestui fenomen cu impact profund emoțional, social și financiar, fenomen care, în cazurile de depresie severă, poate afecta inclusiv viața jucătorului", concluzionează psihologul.