Peste 17.000 de SMS-uri pentru măsurarea satisfacţiei pacienţilor, trimise în cinci zile
0
Doar 2.800 de pacienţi din cei 17.000 care au fost rugaţi prin SMS să evalueze calitatea serviciilor de care au beneficiat în spital au răspuns pozitiv apelului lansat de Ministerul Sănătăţii.
Pacienţii români îşi pot exprima nemulţumirile referitoare la modul în care au fost trataţi în spital printr-un simplu SMS sau răspunzând la un chestionar de pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Deşi părerile cu privire la utilitatea noului mecanism de feedback (satisfacţie, n.red.) pentru pacienţi sunt împărtiţe, specialiştii susţin, la unison, că el poate corecta unele abuzuri şi poate duce la îmbunătăţirea actului medical, câtă vreme spitalele chiar iau măsuri pentru a veni în sprijinul pacienţilor.
În doar cinci zile de la implementare, peste 2.800 de pacienţi au acceptat să răspundă întrebărilor adresate de Ministerul Sănătăţii, chestionarul fiind unul anonim, care nu ar putea influenţa modul în care sunt trataţi bolnavii la revenirea în spital, aşa cum se întâmpla până acum. Însă numărul celor care au completat formularul e totuşi mic, mai ales că 17.000 de pacienţi au fost rugaţi, prin SMS, să aprecieze calitatea actului medical de care au beneficiat.
Reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi arată şi ei că numărul respondenţilor e mic, dar pun dezinteresul pe seama faptului că noul mecanism nu a fost suficient de mediatizat. De cealaltă parte, medicii susţin că acest nou mecanism, deşi scoate la suprafaţă neregulile din spital, adânceşte lipsa de încredere dintre medici şi pacienţi.
„Temerea mea este că în climatul actual acest mecanism, pe lângă toate controalele şi monitorizările, va pune şi mai mare presiune pe medici. Ideea în schimb nu este rea, doar că ea apare într-un context nepotrivit. Sigur că pacientul este nemulţumit pentru că ne confruntăm cu o supraaglomerare în special în spitalele de urgenţă, iar oamenii care îi tratează sunt la fel de puţini ca înainte. Iar ei, dacă aşteaptă jumătate de oră deja ameninţă că fac reclamaţie. Teoretic, ar trebui să fie de bun augur acest mecanism pentru că putem vedea ce nu funcţionează în spital”, a declarat profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului de Urgenţă Elias din Capitală.
Cum se proceda înainte
Înainte de implementarea noului mecanism, pacienţii completau, dacă doreau, chestionarele de satisfacţie tipărite din spital, fie în timpul internării, fie la externare, acestea nefiind întotdeauna anonime, aşa cum se întâmplă acum. Ulterior, hârtiile erau introduse într-un sistem centralizat, de către personalul spitalului. Prin urmare, răspunsurile nu ajungeau direct la Ministerul Sănătăţii, ci la consiliile de etică din spitale, care erau obligate, conform legii, să raporteze către Minister probleme menţionate de pacienţi.
„La noi în spital Consiliul de Etică funcţionează, nu ştiu cum este la nivelul altor unităţi sanitare. Dar noi am dat sancţiuni şi avertismente personalului medical dacă au fost sesizate probleme legate de comportament, iar deciziile luate în Consiliul de Etică au fost întotdeauna transmise către Ministerul Sănătăţii”, a completat profesorul Doina Dimulescu.
În ceea ce priveşte vechiul mecanism de feedback, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că nu era unul tocmai relevant. Asta din pricina faptului că în foarte multe situaţii pacienţilor le-a fost teamă să răspundă adevărul, pentru a nu influenţa comportamentul cadrelor medicale la revenirea în spital.
„În spital pacientul este influenţat de foarte multe lucruri. Îi este teamă că atunci când vine înapoi ar putea avea probleme, e influenţat de comportamentul personalului medical şi abia acasă îşi dă seama că a fost o problema cu actul medical. Pe moment e imposibil să faci o apreciere corectă şi să îţi dai seama dacă a fost sau nu cu act medical slab. Acest mecanism nou este, tehnic vorbind, cel mai bun. Însă, el degeaba este aplicat în condiţiile în care sistemul nostru sanitar este la pământ”, a apreciat Vasile Barbu.
O hartă a spitalelor cu probleme, necesară
Reprezentantul pacienţilor afirmă că trebuie făcută o hartă a problemelor, dacă ele există în mod special într-un anumit spital şi atunci trebuie dispus, urgent, un plan cu măsuri, nu doar de către administraţia spitalului, ci inclusiv de autorităţi precum Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau chiar Ministerul Sănătăţii.
Referitor la măsurile luate până acum de spitale plecând de la sesizările pacienţilor, dacă în spitale precum Spitalul Universitar sau Spitalul Elias lucrurile au funcţionat, unităţile sanitare din Covasna, Constanţa sau Vâlcea, nu au acţionat în niciun fel. „În primul rând este nevoie de stabilirea unor standarde, îndeplinirea lor, apoi de control şi apoi de monitorizare”, a completat Barbu, adăugând că întrebările din chestionar sunt însă la obiect.
„Uneori nu se întâmplă absolut nimic, sesizările sunt degeaba şi poate că la fel se va întâmpla şi acum. Ministerul Sănătăţii trebuie să facă politici prin care să oblige toate spitalele să trimită aceste răspunsuri ale pacienţilor către Direcţiile de Sănătate Publică. E o dezorganizare totală în sistem. Feedbackul pacienţilor ar trebui să genereze demisia fiecărui ministru de la Sănătate”, a conchis Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice din România.
Ce întrebări conţine chestionarul
Întrebările din chestionar se referă la: gradul de mulţumire a pacientului faţă de serviciile medicale oferite de spital, faţă de activitatea şi implicarea medicului, faţă de curăţenia din spital, precum şi faţă de activitatea şi implicarea asistentelor medicale.
Pacientul mai este întrebat dacă a cumpărat medicamente sau alte materiale sanitare pe durata internării, dacă a primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament, dacă ar recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acelaşi spital şi dacă starea sa de sănătate este mai bună după externare. De asemenea, chestionarul permite pacientului să raporteze printr-o sesizare incidente de etică şi integritate care au avut loc în spitalul public.
Se încarcă comentariile...
