Pentru ce domenii îşi prioritizează primăriile banii: energie termică, străzi, dar şi săli de concerte sau activităţi ce ţin de recreere sau religie

Energia termică, transportul în comun, străzile, dar şi sălile de concerte sau alte activităţi ce ţin cultură, recreere şi religie: acestea sunt priorităţile primăriilor celor mai mari oraşe din România. Concluzia se desprinde dintr-un studiu recent realizat de Partidul Oamenilor Liberi. „Este tipic pentru edilii din România să investească generos în domenii facultative”, afirmă sociologul George Butunoiu.

De pildă, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat în 2017 aproximativ 720 milioane de lei pentru energia termică şi peste 550 milioane de lei pentru transportul în comun.

Următoarele cheltuieli, însă, nu vizează nevoile prioritare ale bucureştenilor, atrag atenţia cei care au realizat studiul. Astfel, pentru instituţiile publice de spectacole şi concerte, PMB a alocat aproximativ 500 milioane de lei, iar pentru domeniul „cultură, recreere şi religie“ instituţia a dat aproximativ 230 milioane de lei.

În schimb, finanţarea pentru străzi se situează la un nivel de 200 milioane de lei, iar pentru spitale, Primăria Capitalei a alocat de cinci ori mai puţini bani faţă de instituţiile pentru concerte şi spectacole: circa 100 milioane de lei.

„Dacă până acum era evidentă lipsa de aplecare spre orice e relevant pentru creşterea calităţii vieţii în Bucureşti prin simplul drum până la locul de muncă sau la şcoală, acum avem şi cifrele inutilităţii primilor doi ani de mandat ai actualei conduceri PMB. Voinţa politică de a face bine într-o comunitate se traduce în cifrele din execuţia bugetară. 

Aş vrea totuşi să lămurim un lucru: faptul că RADET a ocupat primul loc în cheltuielile primăriei nu se traduce în interesul instituţiei pentru acest sector. RADET este un mamut neperformat, în stare de colaps, care are nevoie de subvenţii consistente“, punctează Irina Zamfirescu, membră ActiveWatch.
 

Cum prioritizează banii alte mari primării din ţară

Administraţia locală din Cluj-Napoca pune pe primul loc finanţarea pentru străzi (peste 80 milioane de lei). Urmează energia termică (aprox. 44 milioane de lei), locuinţe şi dezvoltare comunală (aprox. 40 milioane de lei) şi transportul în comun (20 milioane de lei). Alte finanţări semnificative merg către parcuri şi baze sportive, respectiv domeniul „cultură, recreere şi religie“: câte 15 milioane de lei.

Şi pentru Primăria Craiovei principala prioritate o reprezintă străzile, pentru care alocă circa 58 milioane de lei. Apoi, cea mai mare sumă de bani este îndreptată către instituţii publice de spectacole şi concerte (aprox. 52 milioane de lei). Pe locul trei se situează cheltuielile pentru transportul în comun (aprox. 26 de milioane de lei), iar pe locul patru sunt cele pentru sport (24 milioane de lei). Pentru parcuri şi baze sportive, administraţia locală a alocat circa 22 de milioane de lei, iar pentru spitale s-au dat aproximativ 18 milioane.

În Timişoara, administraţia locală a avut ca priorităţi următoarele domenii: transportul în comun (aprox. 79 milioane de lei), energia termică (aprox. 44 milioane de lei), străzi (aprox. 40 milioane de lei), instituţii publice de spectacole şi concerte (aprox. 28 milioane de lei), spitale  (aprox. 25 milioane de lei), drumuri şi poduri (aprox. 24 milioane de lei).

Sociolog: „Primarii vor să câştige capital politic”

La rândul său, Primăria Constanţei a alocat banii mai întâi pentru energia termică (aprox. 75 milioane de lei), transportul în comun (aprox. 35 milioane de lei), sport (aprox. 16 milioane de lei), locuire şi dezvoltare comunală (aproximativ 11 milioane de lei). Apoi, liceele, respectiv domeniul „culturii, recreării şi religiei“ au avut parte de aceeaşi finanţare: aproximativ 7 milioane de lei.

Primăria celui mai mare oraş din Moldova, adică Iaşi, alocă cei mai mulţi bani pentru: locuinţe şi dezvoltare comunală (peste 100 milioane de lei), alte cheltuieli în domeniul transporturilor (aprox. 70 milioane de lei), transportul în comun (aprox. 70 milioane de lei), străzi (aprox. 30 milioane de lei) şi energie termică (aprox. 18 milioane de lei).

Iar Primăria din Braşov a avut ca priorităţi următoarele domenii: acţiuni generale economice şi comerciale (aprox. 80 milioane de lei), instituţii publice de spectacole şi concerte (aprox. 51 de milioane), străzi (aprox. 42 de milioane), alte acţiuni economice (aprox. 20) şi sport (aprox. 15 milioane de lei).

„Este un comportament general la primarii români. Aceştia preferă mai degrabă să investească în tot felul de festivităţi sau evenimente culturale pentru a câştiga capital politic. Aceste tipuri de evenimente prind la electoratul vizat şi sunt şi în atenţia mass-media. Situaţia este cu atât mai revoltătoare cu cât ne gândim la faptul că România este o ţară săracă. Inclusiv în oraşele mari există comunităţi vulnerabile“, explică sociologul George Butunoiu.

Metodologia studiului: la ce se referă cheltuielile obligatorii şi facultative

Graficele luate în calcul de „Adevărul“ sunt cele care prevăd cheltuielile obligatorii pentru bunăstarea cetăţenilor, respectiv cele facultative. Prin cheltuieli obligatorii autorii studiului înţeleg, de exemplu, reparaţia şcolilor sau a străzilor, aşadar cheltuieli care nu sunt imediate, dar sunt necesare pentru localnici. Iar la cheltuieli facultative, autorii studiului dau ca exemple concertele şi alte activităţi recreative.

Graficele cu priorităţile primăriilor nu au luat în calcul cheltuielile curente, adică cele pentru salarii, utilităţi sau alte cheltuieli pe care edilul trebuie să le facă, deci nu sunt bani controlabili de către acesta (nu îi poate prioritiza).