Pagubele majore produse de seismul din Italia, analizate de şeful Institutului Naţional de Fizica Pământului
0Cutremurul din Italia nu a fost unul mare, susţine Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). În schimb, el a lăsat în urmă victime şi pagube numeroase pe motiv că a fost un seism de suprafaţă, aproape de localităţile grav afectate.
„Fenomenul fiind foarte rapid şi violent, organele de intervenţie vor avea nevoie de timp pentru a interveni. Nu ai cum să ştii de la bun început despre câte victime e vorba. Mă aştept ca numărul lor să crească, întotdeauna se întâmplă aşa în astfel de cazuri”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mircea Radulian.
Potrivit acestuia, cutremurul nu a fost unul mare, seisme puternice fiind considerate cele cu magnitudinea de peste 7 sau chiar 8 pe Richter. „A fost un cutremur foarte aproape de suprafaţa pământului. În cazul acestor cutremure, efectul este foarte mare în zonă atunci când se produc. Dacă era la adâncime şi la distanţă de localităţi, undele seismice s-ar fi atenuat”, a ţinut să precizeze directorul ştiinţific al INFP.
„Pe de altă parte, Italia are o problemă cu care ne confruntăm şi noi. Au multe clădiri vechi, care sunt mai puţin rezistente şi e firesc ca un cutremur să fie devastator. I-a luat prin surprindere, plus că zona în care s-a produs seismul nu este o zona cum e de exemplu Vrancea, unde avem cutremure regulate. Acolo sunt fluctuaţii mai mari”, a completat Radulian.
Cutremurele de suprafaţă au multe replici
În ceea ce priveşte cele peste 80 de replici pe care le-a avut seismul din Italia, al cărui bilanţ se ridică până în prezent la 73 de morţi, directorul ştiinţific al INFP susţine că ele nu sunt ceva neobişnuit. „Cutremurele de suprafaţă au replici multe, aşa se manifestă ele. Pe măsură ce trece timpul scad şi ele ca număr şi ca intensitate, dar sunt absolut normale”, a completat specialistul.
El susţine însă că situaţia în România este ceva mai bună. „Cutremurele din Vrancea sunt periculoase, partea bună este că sunt la distanţă de suprafaţa pământului şi poţi să previi pagubele. Ideea e ca tot ce se construieşte să se construiască potrivit normelor şi atunci s-ar limita pagubele majore. Totul stă în mâna noastră, să reducem cât mai mult efectele”, a punctat Radulian.
Directorul ştiinţific al INFP a mai explicat, pentru „Adevărul”, că seisemele dese de peste 6 pe Richter nu ar trebuie să producă motive de îngrijorare în rândul populaţiei. „Cutremurele apar în permanenţă la nivelul globului, anul acesta chiar ne-am îngrijorat pentru că activitatea seismică nu a fost foarte intensă. De regulă, pe glob, sunt 15 cutremure de peste 7 şi 60 de peste 6, într-un an”, a precizat seismologul.
Se încarcă comentariile...
