Nastase umbla cu PSD-ul vopsit

Anuntate cu pompa si detaliate doar cat sa aiba o aura de mister, intalnirile judetelor cu Adrian Nastase au fost mai degraba un exercitiu mediatic, un exemplu clasic de cum poti fi prezent in

Anuntate cu pompa si detaliate doar cat sa aiba o aura de mister, intalnirile judetelor cu Adrian Nastase au fost mai degraba un exercitiu mediatic, un exemplu clasic de cum poti fi prezent in jurnalele de stiri fara sa ai nimic nou de spus. Cat despre eficienta lor in planul relatiilor centru-teritoriu, cel mai bine s-a pronuntat un lider local, la intoarcerea in judet: "Cele 5 minute ale audientei au fost suficiente pentru a puncta intentia noastra si totodata solicitarea presedintelui partidului, domnul Adrian Nastase, de a castiga in mod zdrobitor alegerile locale". Deci, nu sunt probleme. Timp de patru zile, la sediul central al PSD a fost o vanzoleala ametitoare. Delegatii soseau dimineata, erau indesati, pe grupe, in trei sali de instructaj. Intr-o parte, Vasile Dancu le vorbea despre marketingul politic, incercand sa surprinda o sclipire de intelegere in ochii interlocutorilor. La concurenta, Dan Matei Agathon ii dadea tare cu "relatia speciala cu presa in anul electoral", iar Viorel Hrebenciuc dezvaluia principiul dominant al urmatoarei perioade in relatia cu partidele opozitiei: "omorati-i lent, in chinuri". Fezandati corespunzator, pesedistii din provincie s-au prezentat la intalnirea cu Adrian Nastase. Inca doua-trei vorbe aici, ceva legat apoi de candidati sau importanta alegerilor, si delegatii au plecat inapoi spre judete fericiti ca au fost la Bucuresti, ca sunt in regula si ca duc spre organizatii o pretioasa incarcatura de tiparituri abia scoase din legatorii. Printre picaturi, presei i s-a servit si noua fata a activistului de partid, adus special la conferintele de presa, pentru a fi vizionat ca un exponat pretios din gradina cu roze a PSD: in jur de patruzeci de ani, invariabil, cu costum si cravata, increzator in viitor, usor satisfacut de sine, in general o copie mai tanara, neuzata, a presedintelui de organizatie. La final, insusi Adrian Nastase a tras cortina. A fost vizibil ca nici macar el, maestru desavarsit in a invarti ideile astfel incat sa para ca permanent are ceva nou de spus, nu ar reusi, la o adica, sa spuna, cinstit, care a fost rostul pelerinajului la Baneasa. O singura idee este de retinut din experienta acestei saptamani din viata partidului de guvernamant: PSD nu va cruta nimic pentru a castiga alegerile. Mai intai cele locale, apoi cele parlamentare. Pentru asta, pesedistii au de gand sa lase la o parte orice dispute personale si sa se concentreze pe actiunile care le vor aduce inca patru ani de putere. Din acest punct de vedere, partidele de opozitie vor avea o viata grea in lunile care urmeaza. Sistemul de organizare pesedist nu are nici o bresa prin care opozitia sa se poata strecura, pentru a specula electoral slabiciunile PSD. Va fi o campanie in care PSD va spune permanent "Iata ce am facut noi si n-au facut ceilalti. Iata de ce vrem sa mai stam patru ani". O metoda eficienta, menita sa inchida gura opozitiei incababile sa ofere, pana in ziua de astazi, vreo explicatie rationala pentru guvernarea dezastruoasa din mandatul precedent. Mai mult, opozitiei nici nu i-au ramas prea multe de promis, dupa ce PSD a reusit sa-si treaca in palmares eliminarea vizelor, intrarea in NATO si reglementarea concomitenta a relatiei cu FMI si UE. Privind retrospectiv, chiar si scandalurile de coruptie au fost depasite cu bine, PSD fiind primul partid care a promovat o legislatie anticoruptie si a luat in seama sesizarile publice, sanctionand cateva personaje asupra carora au planat suspiciuni de implicare in afaceri dubioase. Un pas enorm, daca ne aducem aminte de imaginea PDSR mergand solidar cu Gabriel Bivolaru la Parchet, intr-o incercare de a-l proteja intimidand magistratii. Doar un lucru i-a mai ramas de facut lui Adrian Nastase inainte de a pleca la Cotroceni: "umanizarea" baronilor, transformarea acestora din imbuibati locali in simpli oameni muncitori, cu ceva mai mult noroc de la viata. Mischie, Oprisan, Sechelariu? "Niste legende vii", spunea despre ei Adrian Nastase, explicand ca denumirea nu li se mai potriveste, ei nefiind altceva decat creatii ale presei. Indiferent cat nu i-ar placea presedintelui PSD sintagma, baronii locali raman o realitate a partidului. Faptul ca acestia sunt mai putin vizibili nu inseamna ca nu mai exista, ca au trecut in istorie. Si abia aici apare adevarata slabiciune a PSD. Este incapacitatea de a-si forma niste oameni in alte tipare. Degeaba insista Nastase pe faptul ca urmatoarea administratie trebuie sa arate altfel. Spre politica nu s-au tras prea multi dintre spectatorii cu tinuta de pe margine, iar cei racolati cresc la umbra vechilor pedeseristi, imprumutand de cele mai multe ori felul acestora de a fi. Aroganta, lipsa de anvergura, suficienta si limbajul de lemn al propriilor membri vor fi adevaratii dusmani ai PSD in aceasta campanie, lucru de care mai-marii de la Bucuresti sunt constienti. De aceea, ei au inceput acest an cu un balet de imagine, prin care incearca sa transfere ceva din aura de echipa moderna, reformista spre teritoriu. Ceva din alambicata strategie a PSD, pusa in practica in aceste zile, trimite spre o alta legenda. Este vorba de una de cartier. De cartierul Primaverii. Se spune ca, pe vremuri, Adrian Nastase avea un Trabant. Intr-o buna zi, el a vopsit masina bleumarin, spre negru, pentru a semana cat mai mult cu masinile cu care erau plimbati fiii de nomenclaturisti pe care-i privea cu jind. Poate ca n-a fost chiar asa. Dar este o legenda care ilustreaza foarte bine eforturile de acum ale presedintelui PSD de a vopsi electoral partidul pe care-l conduce.