Multe brevete de inventii romanesti raman la sertar

Convorbire cu dl Valeriu Geambazu, purtator de cuvant al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci

Inventatorii, fie ei cercetatori din institutele de profil, fie persoane fizice independente, trebuie sa treaca pe la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) pentru a-si breveta inventiile si a obtine titlu de protectie pentru lucrarile si ideile lor. Prin mana dlui Valeriu Geambazu, purtatorul de cuvant al institutiei, au trecut mii de brevete de inventii, domnia sa lucrand de peste 20 de ani in institutie si conducand o vreme departamentul care se ocupa cu informarea de brevete si prevenirea contrafacerii. Ca atare, dl Geambazu stie multe despre soarta brevetelor de inventii romanesti. - D-le Geambazu, de fiecare data cand participa la marile saloane internationale de inventica, inventatorii romani acapareaza practic podiumul de premiere. Dupa care nu se mai aude nimic despre soarta acestor inventii recunoscute pe plan international. Ce se intampla cu ele? - Nu este prima oara cand mi se pune aceasta intrebare din partea unui ziarist. Este firesc ca mass-media sa fie preocupata de modul in care titularii de brevet sunt ajutati sau reusesc prin proprii mijloace sa aplice in productie brevetul de inventie. Trebuie spus ca dupa eliberarea brevetului, OSIM, conform legii, nu este indrituit sa urmareasca modul in care inventatorul sau titularul, care sunt proprietarii actului de protectie, valorifica sau nu valorifica rezultatele activitatii pentru care au obtinut acest document. Ceea ce pot insa sa va spun este ca, de multe ori, inventatorii se intorc la OSIM in cautare de sprijin, desi nu avem nici calitatea nici resursele financiare cu care sa-i ajutam. -Atunci, ce se intampla cu acesti inventatori si cu brevetele lor? -Multe dintre brevetele de inventii raman la sertar, nefiind aplicate niciodata, sau in asteptare. Ceea ce va pot eu spune este ca, din 100 de cereri de brevete inregistrate la OSIM, 50-60 primesc documentul de atestare sau titlul de protectie. O parte dintre acestea, cea mai mica, isi pot gasi aplicabilitatea direct in productie. Restul se imparte in mai multe categorii. Sunt, in primul rand, asa-numitele inventii ale viitorului, pastrate pentru a fi puse in practica in momentul in care vor fi descoperite materialele sau tehnologiile necesare producerii lor. Altele intra in baza de date care poate fi consultata de catre cei interesati pentru a afla ultimele inventii in domeniu. In fine, foarte multe brevete sunt achizitionate de marile companii imediat dupa publicare, fie in scopul revanzarii, fie uneori pentru a fi ferite de concurenta. Inchipuiti-va ce ar insemna pentru intregi ramuri industriale, de exemplu, inventarea unui motor care sa functioneze cu apa: falimente in lant. Anual, cam 50.000 de brevete se comercializeaza pe plan mondial. - In aceste conditii, nu este foarte probabil ca noi, romanii, sa trebuiasca sa cumparam licente de fabricatie a unor produse inventate de fapt de conationali? - Ba bine ca nu. Este ceea ce se poate numi transfer invers de tehnologie. Inventatorii din tarile mici sunt tentati de conditiile materiale si de lucru care le sunt oferite in tarile industriale dezvoltate. Prin plecarea specialistilor autohtoni, in mare parte inventatori, aceste tari cu posibilitati reduse pentru a realiza cu resurse proprii creatii de varf in diferite domenii sunt nevoite sa cumpere tehnologia tarilor industrializate. Aceasta tehnologie este conceputa deseori de "creierele" celor plecati. In aceasta situatie, tarile mici apeleaza la sprijinul unor specialisti straini care sunt remunerati de 3 sau 4 ori mai multi decat cei autohtoni. - Poate Romania sa stavileasca acest veritabil "exod al creierelor"? - Cauzele exodului de creiere sunt complexe. In primul rand, capacitatea de absorbtie in activitati de cercetare si productie a propriilor specialisti de inalta calificare este foarte redusa in statele in care nivelul de trai al populatiei este de 10-20 de ori mai scazut decat in statele dezvoltate industrial. Deseori, unele structuri ale statului ignora capacitatea creativa a unor inventatori din propria tara, care, sesizand acest lucru, isi dau seama ca numai emigrand pot pune in practica ideile valoroase pe care le detin in "propriile creiere". Marile puteri, care in majoritatea cazurilor sunt impotriva patrunderii emigrantilor din tarile sarace in propriul teritoriu, isi deschid cu usurinta portile pentru primirea unor specialisti cu inalta calificare. Obtinerea "pe gratis" a uor astfel de specialisti, in parte inventatori, degreveaza bugetele tarilor primitoare de cheltuielile necesare formarii unor cadre tehnice proprii. Interesant de semnalat este faptul ca nici statele europene dezvoltate industrial nu sunt scutite de pierderea unor specialisti de renume, in fata unor avantaje materiale deosebite, oferite de marile corporatii internationale. Nici Romania nu este scutita de acest fenomen. - Ce-ar fi totusi de facut? - In primul rand, consider ca ar fi nevoie de o schimbare de mentalitate, inclusiv in strategiile politice si economice de dezvoltare. Nu trebuie sa lipseasca din aceste strategii atragerea prin cointeresare si crearea unor conditii de munca specialistilor autohtoni, printre care se numara si multi inventatori. O alta mentalitate care ar trebui sa se schimbe este legata de tendinta care domina in prezent in mintea unor manageri din unitatile de stat sau privatizate. Aceea de a avea rezerve in aplicarea inventiilor. Ei justifica faptul prin saracia potentialilor cumparatori sau prin lipsa resurselor necesare unor investitii care ar depasi prin valoarea lor eventualele beneficii care ar rezulta din vanzarile in care inventiile urmeaza sa fie inglobate. Aceste temeri pot fi uneori justificate, dar au si un viciu de fond. Firmele straine isi fac mereu publicitate anuntand cu deosebita grija faptul ca produsul X sau Y este rezultatul aplicarii uneia sau mai multor inventii din domeniul lor de activitate. Ar trebui sa-nvatam sa ne uitam peste gardul vecinilor. Si ca in lume se pierd sau se castiga averi din neaplicarea sau aplicarea unor inventii.