Milionul de dolari n-are nevoie de Tociu si Palade

ne spune conf. univ. dr. Marius Pieleanu, sociolog

Daca nu saptamana aceasta, atunci in cea urmatoare, un roman risca sa castige la Loto cel mai mare premiu pus vreodata in joc la noi in tara. Risca, o data jucand, dar risca si dupa aflarea rezultatului, cand ii intra banii. Discutam cu sociologul Marius Pieleanu, conferentiar universitar, despre subiectul acestei trageri "exceptionale": miliardele de la 6/49. - Intelege jucatorul la Loto ca sansa lui de a castiga e mai mica atunci cand sunt premiile mari si participa mai multi competitori? - Nu se gandeste nimeni la numarul de jucatori. Conteaza, in a face extragerea atractiva, suma pusa in joc. Cand ia un bilet la Loto, omul nu face o investitie, nu-si calculeaza sansele sau profitul, ci isi proiecteaza sperantele. Cei mai multi, atunci cand completeaza biletul isi imagineaza ce vor face cu banii primiti ca premiu. Or, o suma atat de mare, aprinde mai tare imaginatia. Aspiratiile sunt legate de obiectivele materiale (casa, masina, bunuri) plus un status social ridicat. - Banii n-aduc fericirea? - Cu bani se satisfac dorintele, iar fericirea e proportionala cu gradul de satisfacere a nevoilor. Aceasta formula: "banii n-aduc fericirea" are o alta explicatie. Ea se aplica atunci cand, pentru a obtine acesti bani, a trebuit sa faci anumite sacrificii. Omul isi stabileste ca obiectiv atingerea unui anumit nivel material si se dedica acestui scop. Intre timp isi neglijeaza copiii, e parasit de sotie, isi pierde prietenii. Cand trage linie si aduna, vede ca are bani, dar nu e fericit. In masura in care sacrificiile nu sunt prea mari, banii n-au cum sa aduca nefericirea. In fond, succesul se poate masura si in bani. - Un somer n-ar fi multumit si cu categoria a II-a? L-ar scoate din foame! - Satisfacerea unei nevoi naste o alta. Pana in 1989, toti ne doream o Dacie. Cei care aveau Dacie isi doreau insa masini straine. Daca e un somer, cu un castig de categoria a doua, undeva la sase sute de milioane, si-ar asigura existenta vreo patru ani. Unuia care are in cont cateva zeci de mii de dolari si care a jucat 50 de milioane, i se va parea o suma ridicola castigul de la categoria a II-a. E posibil ca somerul, o data ce nu mai are grija zilei de maine, sa vrea mai mult, sa joace o mare parte din bani, crezand ca va obtine categoria I. Asa se pierd banii la ruleta. Daca s-ar ridica de la masa imediat ce nimereste un numar, omul ar iesi in castig. Pentru ca spera, totdeauna, mai mult, castiga cazinoul. Sansa ca un jucator sa nimereasca de cateva ori la rand e infinitezimala. - Suntem un popor care se tot uita, sperand sa castige? - Nu sunt romanii printre marii jucatori la nivel mondial. Frecventa cu care joaca americanii, in special cei din clasa de mijloc, e mult mai mare. Desi se spune ca publicul este tentat sa apeleze la solutii-miracol in situatii economice grele. La ei nu putem vorbi de "foame". Acolo este placerea de a juca, de a-ti incerca norocul. Conteaza foarte mult spiritul de aventura, gradul in care accepti riscul unor pierderi, in speranta unor castiguri mai mari. Cei care au trecut oceanul, care si-au parasit casele pentru Lumea Noua, si-au asumat riscul intr-o mai mare masura decat aceia care au ramas acasa. Australienii sunt, de altfel, cei mai impatimiti jucatori. Pe urmatoarele locuri vin locuitorii din Singapore, Hong-Kong si China. Pe langa diferentele culturale, intervin si diferentele de impozitare. Acolo unde nu se prea percep taxe, vezi Asia de Sud-Est sau Monaco, e mai usor sa se ofere castiguri mari, care motiveaza puternic. In Suedia, va dati seama cati ar trebui sa joace, ca sa se aleaga unul singur cu un premiu consistent? - De ce se bazeaza omul doar pe sansa si nu pe gandire, ca la Pronosport? - Pe de o parte, la Pronosport nu prea joaca femeile, deci castigurile sunt din start mai mici, numarul potentialilor jucatori fiind mai mic. Pronosportul nu e popular si pentru ca implica un efort de gandire, dar mai ales de informare: sa stii cine joaca in Serie A, daca atacantul de la Bergamo e in forma etc. In Italia, unde esti bombardat cu astfel de informatii, nu e cine stie ce. Dar la noi trebuie sa te documentezi. Pronosportul e ca Goana dupa aur: nu e suficient norocul, trebuie sa mai si sapi, sa mai si muncesti. La Loto trebuie cel mult sa stai la coada. Or, s-a observat ca inca sunt multi care au nostalgia cozii. Era o forma de socializare, se intalneau unii cu altii, discutau, aveau un scop. Un om care pleca de la o coada cu punga plina simtea ca realizase ceva in ziua respectiva. - Ai noroc la Loto, n-ai in dragoste? - Presa a facut o statistica din care a rezultat ca marilor castigatori li s-au intamplat tot felul de nenorociri: au pierdut banii, au fost arestati, au facut crime, accidente s.a. Sunt doua tipuri de comportament la cei care brusc castiga mari sume de bani. Pe de o parte, ii macina o teama aproape patologica sa nu fie furati. Sa nu li se ia inapoi "sansa". De aici si o posibila agresivitate. Altii adopta un comportament "de risc". Toaca banii la jocuri noroc, isi iau masini scumpe, conduc bezmetic, incearca placeri interzise, de pilda droguri. Li se urca la cap, cum se spune, se cred valorosi sau deosebiti. Simplul fapt ca au avut noroc, ca au fost alesi, inseamna ca nimic rau nu li se poate intampla. Primul mare castigator la Loto a avut un astfel de traseu. Omul si-a continuat viata, cu carciuma, cu barbut, dar la alt nivel. Fiindca prosperitatea si succesul se masoara, in lumea lui, dupa marca masinii, normal ca si-a cumparat cinci-sase limuzine. Depinde cum esti crescut, ce educatie ai primit. Daca pentru tine modelul de succes e omul care poate sa-si ia un whisky de la bar, atunci o sa dai jumatate din castig pe bautura. - Unul care a furat un milion de dolari nu sta cu frica, la fel ca unul care i-a castigat la Loto? - Nu e acelasi lucru. Cel care a facut un milion de dolari - si sa fim corecti: majoritatea averilor sunt facute pe cai necinstite la noi - s-a pregatit pentru asta. Se astepta sa obtina acei bani, ca urmare si-a luat din vreme masuri de siguranta. Omul modest, care castiga la Loto un milion, stie ca n-o sa mai intalneasca asa o sansa. Ii pierde, i se fura, nu are de unde sa-i puna la loc. Un om asa-zis de afaceri urca si cade, mai pierde, mai castiga. Stie ca, asa cum i-a mers o data, ii va mai merge si a doua oara. Exista de altfel o patologie a succesului, intalnita si la cei care au avansat brusc care, in loc sa se bucure, se tem, fac depresii, nu sunt fericiti in noua lor pozitie. Roata norocului poate sa te si calce, sa te si striveasca. - In ultima vreme castigurile la Loto raman anonime. Ar putea un castigator sa se ascunda, sa continue sa traiasca la el in bloc? - Nu cred. Se constata, ca fenomen sociologic, ca multi prefera sa locuiasca in apartamente inchiriate, dar tin sa aiba o masina scumpa in fata casei. E oarecum in afara unei scheme clasice de prioritati. Intai omul isi rezolva nevoile de baza, printre care este si siguranta unui camin, a unei case proprietate personala si abia apoi umbla la imagine. Or, masina de lux, ca un indicator al bunastarii, transmite acest semnal celorlalti. E folosita pentru ca grupul din care faci parte sa-ti recunoasca succesul. Nevoia de a te "afisa", de a vedea si altii ce bine o duci ar putea fi mai puternica decat "instinctul de conservare". - Cum se pot autoproteja castigatorii? - Cardiacii sa ia o pastila de nitroglicerina inainte de anuntarea rezultatelor. Apoi, castigatorii ar trebui sa-si ia un consultant financiar. Din pacate, nu prea e apreciat conceptul de consilier, de consultant. In Romania noi nu avem avocat de familie, nici contabil de familie. Abia, abia a patruns ideea de medic de familie. - N-a afectat Caritasul si apetenta romanilor pentru jocuri de noroc? - Nu. Teoretic, acolo castigurile erau garantate. Calculele pe care le facea fiecare erau simple. Chiar daca romanul simtea ca e o frauda, un castel de carti de joc, el trata totul ca pe o investitie: voi obtine atat si atat, daca nu se prabuseste. Prabusirea a venit tocmai dintr-un calcul: estimand ca a trecut cam mult de cand "se joaca" la Caritas, deci au fost epuizati naivii, oamenii au inceput sa retraga mai mult decat depuneau, ori n-au mai depus deloc. De aceea, prabusirea Caritasului n-a afectat imaginea jocurilor de noroc. - Dar la Bingo? - La Bingo era alt concept. Premiile erau mai mici, dar castigau mai multi jucatori. Motivatia castigurilor substantiale era suplinita de spectacol, de alte forme de promovare. Milionul de dolari de la Loto nu are nevoie nici de Tociu, nici de Palade ca sa se vanda. Falimentul jocurilor Bingo nu a scazut increderea in loterii, pentru ca era un alt concept, un spectacol cu premii, era altceva. Abia existenta jocurilor Bingo a secatuit resursele romanilor, facandu-i sa joace peste posibilitati. Nu vedeti ca la Loto cei saraci cumpara o varianta simpla si doar pe aia o joaca? La pretul unui pachet de tigari... E si mai sanatos: in saptamana cu castiguri mari, fumeaza mai putin.