"La Praga, alianta se va extinde cu cel putin un nou membru si cel mult cu... noua"

Din nou, ministrul de Externe al Frantei, Hubert Vedrine, se pronunta impotriva oricarei excluderi. "International Herald Tribune": Integrarea Romaniei si Bulgariei cat mai rapid posibil ar fi de o considerabila importanta strategica

La sesiunea de iarna a Consiliului Atlanticului de Nord la nivelul ministrilor de Externe, extinderea NATO nu a ocupat si nici nu avea cum sa ocupe un loc prioritar, data fiind atentia maxima acordata principalei preocupari a intregii lumi civilizate in momentul de fata: combaterea terorismului, astfel ca tragedia de la 11 septembrie sa nu se mai poata repeta nicaieri si niciodata. Si e firesc ca primele paragrafe ale Comunicatului Final al sesiunii sa fie consacrate acestei chestiuni, ca si necesitatii unui parteneriat nou, "solid, stabil si durabil" cu Rusia, tocmai in lumina contributiei pe care a adus-o luptei antiteroriste. Nu este, insa, mai putin adevarat ca un paragraf intreg, al patrulea, este consacrat extinderii, chiar daca ea nu are, in circumstantele date, un caracter arzator: "La summitul de la Praga, din noiembrie 2002, sefii nostri de stat si de guvern - se spune in acest paragraf - vor lansa viitorul ciclu de extindere al NATO. Vom incuraja cele noua tari candidate (de fapt sunt zece, pentru ca si Albania doreste sa fie admisa, dar cazul nu intra in discutie - n.r.) sa-si continue eforturile concentrate pentru a se pregati pentru o eventuala viitoare aderare, exploatand din plin posibilitatile oferite de Planul de Actiune pentru Aderare (MAP - Membership Action - n.r.). Asteptam cu interes sa primim, la reuniunea noastra din primavara viitoare, un raport global asupra activitatilor in baza MAP, in anii 2001-2002. Vom continua procesul MAP dincolo de ciclul actual. In timp ce candidatii isi continua pregatirile, NATO intreprinde propriile sale pregatiri pentru admiterea de noi membri. Vom insarcina Consiliul Permanent (la nivelul ambasadorilor - n.r.) sa prezinte un raport la viitoarea noastra reuniune asupra problemelor ce se cuvin examinate pentru stabilirea recomandarilor in vederea deciziilor pe care le vor adopta sefii de stat si de guvern la summit-ul de la Praga". Text destul de sibilinic, care lasa deliberat sa pluteasca in ceata cine va face parte din valul al doilea, treaba care ne intereseaza nemijlocit si pe noi romanii. La conferinta sa de presa, parca pentru a pune pe jaratic tarile candidate sau, cum se mai spune, pentru a le fierbe in oala seaca, secretarul general al Aliantei, lordul Robertson, a aruncat, asa, ca din intamplare, o "pastila", zicand ca la Praga "agenda ambitioasa a extinderii va culmina cu admiterea a cel putin unui nou membru". In randul colegilor de presa din celelalte tari candidate au inceput imediat speculatiile: cine sa fie fericitul ales? Slovacia? Slovenia? Altcineva? Si cum va ramane cu restul de opt? Din dorinta de a "smulge", daca e posibil, mai multe precizari din partea secretarului general l-am intrebat, in numele ziarului "Adevarul": "Daca limita inferioara e "cel putin unu", exista si o limita superioara si care e ea?" Raspunsul a venit sec si nu a facut decat sa mareasca suspansul, spre amuzamentul asistentei: "Noua... Pentru ca sunt noua tari candidate. Optiunea zero iese din discutie. Pot sa prezic cu incredere ca va fi un numar intre unu si noua. Nu sunt in masura sa prezint un numar sau prioritati anume. NATO are foarte multe preocupari si prioritati majore. Dar dincolo de aceste preocupari, ceea ce prevaleaza este ca niciodata sa nu se mai intample cele petrecute la 11 septembrie". La solicitarea, de asemenea, a ziarului nostru, ministrul de Externe al Frantei, Hubert Vedrine, a fost ceva mai explicit, in conferinta sa de presa, d-sa reafirmand cele spuse in interventia la sesiune: "Pozitia noastra in ce priveste extinderea este bine cunoscuta si anume sa nu existe nici o excludere. Aceasta pozitie a fost expusa clar si vom avea tot ragazul sa revenim asupra ei, in perspectiva deciziilor ce urmeaza a fi luata la summit-ul de la Praga". Cu alte cuvinte, seful diplomatiei franceze se pronunta pentru o extindere de tipul "big bang", adica incluzand toti candidatii. La fel cum a sustinut si in cazul extinderii Uniunii Europene. De altfel, d-sa a tinut sa releve ca, desi este vorba de doua procese diferite, exista o miscare istorica despre care se poate spune ca merge in aceeasi directie. In final, opinia publicata de "International Herald Tribune" a doi politologi avizati, Ronald D. Asmus, fost asistent adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afacerile europene, si Ulrich Weisser, fost sef al departamentului de politica si planificare al Ministerului german al Apararii: "Integrarea in NATO a Romaniei si Bulgariei cat mai rapid posibil ar fi de o considerabila importanta strategica".