Începe Bucharest Pride 2024. Un studiu recent arată o schimbare semnificativă în atitudinea românilor față de comunitatea LGBT
0În perioada 21 – 29 iunie, Bucureștiul va găzdui cea de-a nouăsprezecea ediție a Bucharest PRIDE, un eveniment anual organizat de comunitatea LGBT din România.
Manifestarea va include o serie de evenimente în Capitală, culminând cu un marș programat pentru data de 29 iunie, ce va avea traseul de la Guvern până la Parlament.
Tema acestei ediții, conform organizatorilor, este "WE ARE READY", subliniind că „societatea românească e mai pregătită ca niciodată pentru egalitate în drepturi, respect și demnitate pentru persoanele LGBTQIA+”.
„Suntem pregătiți este despre noi toți: persoane LGBTQIA+, familiile noastre, aliați ai comunității - oameni care zi de zi fac pași către o lume mai primitoare, mai diversă, mai incluzivă. Cu toții suntem, într-o formă sau alta, pregătiți pentru iubire! Suntem doar în etape diferite de acceptare a acestui fapt.’”, a transmis Florian-Mihail Păun, coordonatorul Bucharest Pride 2024.
Românii, mai deschiși față de comunitatea LGBT
Un sondaj recent realizat de Cult Research, la comanda Asociației ACCEPT arată o schimbare semnificativă în atitudinea românilor față de comunitatea LGBT. Conform studiului, 70% dintre români susțin ideea că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv cele formate din persoane de același sex.
În ceea ce privește recunoașterea legală a familiilor LGBT, 56% dintre români sunt acum de acord cu căsătoria sau alte forme de recunoaștere legală, cu 13 procente mai mult față de anul 2021.
Sondajul mai arată că există un consens puternic în rândul respondenților privind drepturile de moștenire și accesul la vizite la spital pentru persoanele LGBT. Astfel, 69% consideră că este nedrept ca persoanele LGBT să nu își poată moșteni partenerii în caz de deces, iar 67% cred că nu este corect ca acestea să nu își poată vizita partenerii la spital.
Legat de percepția părinților: 55% spun că ar dori ca legea să permită fiilor sau fiicelor lor gay sau lesbiene să se căsătorească cu persoana iubită, la fel ca oricine altcineva.
De asemenea, studiul evidențiază o creștere în recunoașterea necesității protecției legale pentru persoanele LGBT care sunt părinți, procentul celor care susțin acest lucru crescând la 57%, cu 5 puncte procentuale mai mult decât în 2021.
În plus, vizibilitatea persoanelor LGBT în societatea românească a crescut, înregistrându-se o creștere a numărului de persoane care cunosc sau interacționează cu o persoană LGBT, de la 19% în 2021 la 29% în prezent.
„În ultimii ani, am observat o evoluție pozitivă a opiniei publice în România în ceea ce privește drepturile LGBT. De asemenea, am văzut o creștere a susținerii pentru căsătoria civilă sau alte forme de recunoaștere legală a familiilor LGBT în rândul populației. Cu toate acestea, există încă o anumită rezistență și reticență în societatea românească în ceea ce privește acceptarea persoanelor LGBT și recunoașterea drepturilor acestora. Discriminarea și prejudecățile încă există, iar unele grupuri conservatoare sau religioase se opun deschis sau subtil căsătoriei între persoane de același sex sau alte forme de recunoaștere a familiilor LGBT.”, consideră Mirela Husaru, consilier în dezvoltare emoțională, care urmează programul de formare Compassionate Inguiry, susținut de Gabor Mate.
Ea atrage atenția că membrii comunității LGBT merită respect și compasiune, la fel ca oricare dintre noi.
„Toleranța și acceptarea sunt valori fundamentale în societatea modernă, iar comunitatea LGBT merită să fie tratată cu aceeași respect și compasiune ca oricare alta comunitate.Este important să înțelegem că orientarea sexuală și identitatea de gen sunt aspecte ale unei persoane care nu ar trebui să fie motive de discriminare sau excludere. Fiecare individ are dreptul la libertatea de a fi cine este și de a iubi pe cine își dorește, fără a fi judecat sau marginalizat.Prin promovarea toleranței și acceptării față de persoanele LGBT, putem contribui la crearea unei societăți mai deschise, mai incluzive și mai respectuoase față de diversitatea umană. Este important să fim empatici și să ne educăm despre această comunitate, pentru a putea sprijini și susține drepturile lor fundamentale. Cu toții merităm să fim iubiți și văzuți pentru cine suntem.”, a mai spus Mirela Husaru, pentru „Adevărul”.
Când are loc Bucharest Pride 2024
Bucharest Pride, cel mai amplu eveniment din România dedicat comunității LGBTQIA+ și aliaților săi, are loc între 21 și 29 iunie. Vineri, 21 iunie, festivitățile vor începe la Nook Club, începând cu ora 22:00.
În acest an, Bucharest Pride 2024 aduce trei proiecții de film "Queer on Screen" la Cinema Elvire Popesco. Festivalul Internațional de Film Queer – ART200 va prezenta o selecție de scurtmetraje queer, urmate de discuții interactive cu echipele din spatele filmelor. Pentru a încheia seria de proiecții din Săptămâna PRIDE 2024, Asociația ACCEPT, în colaborare cu F-Sides & Bad Unicorn, va aduce în avanpremieră în România filmul "Love Lies Bleeding", regizat de Rose Glass.
Între 28 și 29 iunie, Parcul Izvor se transformă în Pride Park.
Marșul Bucharest Pride 2024
Punctul culminant al festivalului este Marșul Bucharest PRIDE 2024, care are loc pe 29 iunie, cu pornire de pe Calea Victoriei. An de an, comunitatea LGBTQIA+ din România iese în stradă pentru a-și celebra identitatea, pentru a-și face vocea auzită și pentru a-și revendica dreptul la o viață demnă. Anul acesta, persoanele queer și aliații comunității sunt invitați să strige împreună “WE ARE READY! România e pregătită!”.
Programul Marșului Bucharest Pride este următorul:
- 16:00 – 17:00 – Întâlnirea participanților pe Calea Victoriei (intersecție cu Strada Gheorghe Manu și trotuarele adiacente Căii Victoriei).
- 17:00 – 19:00 – Traseul marșului: Piața Victoriei – Calea Victoriei – Pod Națiunile Unite – Bd. Națiunile Unite – traversare Bd. Libertății – intrarea în Parcul Izvor. Marșul se va desfășura pe carosabil, cu respectarea tuturor participanților și a îndrumărilor organizatorilor și ale forțelor de ordine.
- 19:00 – 22:00 – Finalul Bucharest Pride în Parcul Izvor.
Finalul evenimentului Bucharest Pride va fi marcat de un concert în PRIDE Park din Parcul Izvor, începând cu ora 20:00. Olivia Addams va fi în centrul atenției, iar în deschidere va cânta artista locală Krrysopher. Bucharest PRIDE este un eveniment organizat de Asociația ACCEPT.
Marșurile Pride din alte orașe
Recent, a avut loc și în Chișinău, Marșul Moldova Pride pe 16 iunie, unde membri și susținători LGBTQI+ au cerut legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex și recunoașterea identității de gen pentru persoanele transgender. Evenimentul s-a desfășurat pașnic, cu participanți purtând steaguri și pancarte cu mesaje pro-drepturi. Contramanifestații conservatoare au avut loc simultan.
Tot pe 16 iunie, Parada Cluj Pride 2024 a adunat sute de participanți într-un marș prin centrul orașului, pledând pentru drepturile comunității LGBTQ+. În paralel, în Piața Avram Iancu a avut loc un Miting pentru Familie. Evenimentul de la Cluj nu a fost lipsit de incidente, presa locală a scris că mai mulți tineri au fost amendați și huiduiți de membri ai comunității LGBTQ+ pentru că aveau două icoane, un steag anticomunist și un banner cu chipul lui Iisus Hristos. Un jandarm le-a confiscat icoanele și i-a amendat cu 1.500 de lei.
Ce obligații are statul român
Reamintim că, în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de anul trecut, România este obligată să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex din punct de vedere legal. Aceasta vine în urma unei contestații făcute de Guvernul Român, care a fost respinsă de colegiul de judecători ai Marii Camere a CEDO în cazul Buhuceanu și alții vs Statul român. Decizia CEDO a concluzionat că România a încălcat articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie, prin neacordarea recunoașterii și protecției legale cuplurilor de același sex.
Asociația ACCEPT și alte 21 de cupluri LGBT au inițiat acțiunea legală împotriva statului român acum patru ani, argumentând că familiile lor nu sunt recunoscute legal și nu beneficiază de protecția juridică adecvată, cum ar fi dreptul la moștenire, accesul la servicii medicale pentru parteneri etc.
În ciuda acestei decizii, în România nu există în prezent o legislație care să recunoască căsătoriile între persoane de același sex sau o formă de parteneriat civil. Guvernul trebuia să transmită decizia sa privind recunoașterea legală a familiilor LGBT către Consiliul Europei până în luna martie, dar termenul limită a expirat. Însă recent a adoptat recent un proiect care prevede recunoașterea certificatelor de căsătorie între persoanele de același sex încheiate în alte state membre UE, dar nu în țara proprie. Aceasta a fost o măsură de aliniere la directivele europene, fără a afecta legislația internă.
Recent, Grecia a devenit prima țară majoritar creștin-ortodoxă din lume care a adoptat o lege ce permite căsătoria între persoane de același sex, atunci când 175 de parlamentari din tot spectrul politic au votat în favoarea acestei reforme.
Combaterea antisemitismului și xenofobiei: Strategia României pe 2024-2027
Guvernul României a lansat de curând Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027, promovând dialogul și solidaritatea în societatea română.
„România, ca stat democratic, este caracterizată prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale. Antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură sunt amenințări care pot afecta structural societatea, prin erodarea respectului față de drepturile și libertățile fundamentale. Dezvoltarea rezilienței societale față de aceste pericole necesită o abordare complexă și un parteneriat solid între stat, societate civilă și mediul academic. Guvernul României își menține ferm angajamentul de a se opune acțiunilor și manifestărilor antisemite, xenofobe, extremiste și instigatoare la ură și oricărei tentative de a diviza societatea română”, a declarat cu acest prilej vicepremierul Marian Neacșu.
În cadrul Strategiei pentru perioada 2024-2027, obiectivele generale includ prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, promovarea educației pentru incluziune, sprijinirea cunoașterii culturii evreiești și susținerea acestor eforturi la nivel internațional. Evenimentul de lansare a fost marcat de participarea oficialilor guvernamentali, a reprezentanților comunității evreiești și a partenerilor internaționali, subliniind importanța cooperării între diverse sectoare pentru implementarea eficientă a strategiei.
Se încarcă comentariile...
