FOTO Taberele private, prospere pe ruinele celor de stat. Ce a rămas din vestitul loc de distracţie de la Năvodari

0
Tabăra Năvodariîn anii 80 FOTO Facebook Tabăra Năvodari
Tabăra Năvodariîn anii 80 FOTO Facebook Tabăra Năvodari

Până la Revoluţie, în taberele şcolare de pe Litoral veneau peste 20.000 de turişti pe serie. Acum, doar câteva sute de copii aleg să-şi petreacă vacanţa în puţinele tabere de stat care au mai rămas la malul Mării Negre. La munte, situaţia este şi mai gravă: singura tabără de stat care a mai rămas în Braşov nu are clienţi. În schimb, cele private, destul de scumpe, sunt pline de copii.

Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar Constanţa avea în administrare Tabăra Luminiţa – Eforie Nord, Cravata Roşie din Eforie Sud, Tabăra de la Tuzla, Tabăra de la Costineşti şi Tabăra de la 2 Mai. În prezent, statul mai deţine doar două dintre ele: de la Eforie Sud şi 2 Mai. Ele se află în administrarea Direcţiei pentru Tineret şi Sport. În 2004, tabăra Luminiţa din Eforie Nord a fost dată unui investitor privat, Vanimar SRL, şi, ulterior, a fost renovată.

75 de lei, ziua la Eforie

Tabăra Eforie Sud are o capacitate de 400 de locuri şi, pe lângă spaţiile de cazare, aici există un teren multifuncţional, unde copiii pot juca fotbal, baschet, o zonă de echipamente pentru fitness, un teren de minigolf, două săli de dans. Unul dintre pavilioane a fost renovat de curând şi camerele, cu două - trei locuri, sunt dotate cu televizor şi aer condiţionat. În tabăra de la Eforie Sud, copiii au la dispoziţie mai multe meniuri, din care nu lipsesc: lapte cu cacao, unt, gem, creme de brânză, caşcaval, pastramă de por, curcan pe varză călită cu smântână şi deserturi.

Tabăra Eforie

Tabăra de la Eforie FOTO Direcţia pentru Tineret şi Sport

Tabăra de stat din 2 Mai dispune de 200 de locuri de cazare. Fiecare cameră are cinci paturi, baie proprie şi televizor. În incinta taberei există un spaţiu de joacă şi un teren de minigolf. Totodată, aici, s-au organizat două tabere tematice: pentru tinerii antreprenori, unde 120 de tineri învaţă cum să obţină fonduri pentru finanţare şi Democrativ, unde li se predă copiilor ABC-ul democraţiei.

Tabăra Năvodari, 60% la privat

Tabăra de la Năvodari, cel mai vestit loc de distracţie pentru copiii de altădată, îşi deschidea porţile începând din luna mai, când veneau orfanii din centrele de plasament, în două serii, fiecare de 7.000 de copii. După 15 iunie, locurile erau rezervate copiilor din învăţământul de masă.  „Într-o singură serie veneau 14.000 de copii. Erau aduşi cu trenul din toată ţara: Moldova, Ardeal şi Muntenia“, îşi aminteşte Marian Surdu, şef de direcţie în cadrul societăţii Tabăra Năvodari SA, care administrează în prezent ce a mai rămas din vestitul loc de distracţii de altădată.

În 2010, patrimoniul taberelor a fost preluat de oraşul Năvodari şi ulterior, prin societatea Tabăra SA Năvodari, s-a reuşit readucerea lor în circuitul turistic, afirmă primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei. 40% dintre acţiuni deţine primăria, restul un investitor privat. În prezent, capacitatea pe serie este de 670 de locuri.
Tabăra are în total 11 pavilioane, din care doar trei sunt deschise. Şase spaţii de cazare ale Taberei Albatros sunt în conservare, iar alte două ale Taberei Delfin sunt în renovare. „În 2013 şi 2014 am investit 2.000.000 de lei“, ne spune Marian Surdu. În tabără sunt în prezent 555 de copii din Galaţi, Bucureşti, Hargita, Covasna, Iaşi, Aiud şi Isaccea.

Marţi, la ora vizitei noastre în tabără, mai mulţi copii erau la ora de pictură pe ceramică. Sub îndrumarea unui artist, cei mici dau culoare pieselor de ceramică ce sunt contra cost. Un magnet costă 10 lei, iar o puşculiţă 25 de lei. Alesia şi Violeta doar ce au terminat grădiniţa. Împreună cu mamele lor au venit pentru prima dată în tabără. Violeta, una dintre mămici spune că dacă cazarea în tabără lasă de dorit, mâncarea excelează. Dimineaţa au primit ceai, un cub de unt, gem de vişine, o felie de telemea şi trei de salam. La prânz au primit o ciorbiţă de văcuţă şi musaca de cartofi, iar ca desert un corn cu ciocolată. La masa de seară s-a servit caşcaval pane cu roşii şi pulpe de pui cu cartofi.

Singura plajă luminată

Plaja Năvodari

Singura plajă luminată de pe litoral

În tabără se află şi un grup de 25 de persoane din Breţcu – Covasna. Cel mai mic are 7 ani, iar cel mai mare este clasa a VIII-a. Cu ei a venit şi învăţătoarea Maria Movileanu. Spune că este foarte mulţumită de condiţiile din tabără. Foarte încântaţi sunt şi copiii. Au mai venit la mare, cu părinţii, dar în tabără este mai bine, spun ei. Le place mai ales faptul că pe litoral este cald şi nu plouă.

Tabăra face parte dintr-o zonă mai mare de distracţie, ce se întinde pe 58 de hectare.
Tariful pentru o zi de cazare este în perioada 21 iunie – 15 iulie de 89 de lei pe zi, iar pentru perioada 15 iulie – 15 august de 97 de lei pe zi. În acest preţ sunt cuprinse cazarea şi masa.

Marian Surdu spune că, deşi salvamarii nu sunt încă pe plajă, ei şi-au luat deja măsuri de protejare a celor mici şi mai mulţi profesori de înot stau pe plajă şi îi supraveghează pe micuţi. Copiii se pot plimba seara, pe singura plajă luminată de pe litoralul românesc.

Se hrănea cu biscuiţi şi cu spectacole

Andreea din Argeş a venit trei ani la rand în tabăra din Năvodari. „Aveam o mătuşă la Constanţa, dar noi fugeam de la ea, voiam să fim liberi. Şi trei ani la rând am mers cu fratele meu în tabără. Prima dată aveam 13 ani“, spune ea.
Veneau cu trenul. În prima zi li se citeau tot felul de reguli „ce să facem, ce să nu facem, dar cine le auzea?“, spune ea. Se distra la maximum: discoteca era lângă tabără, iar seara mergea la spectacolele din tabără. Aici l-a văzut pentru prima dată pe Laurenţiu Duţă, pe vremea când nu făcea parte din formaţia 3trei Sud Est şi pe Andreea Bănică. Ce nu va uita niciodată este gustul mâncării. „Era oribilă. În toate felurile de mâncare puneau un condiment. Nu ştiu ce era, dar era foarte aromat. Îl puneau inclusiv în desert, în tăiţeii cu lapte. Dar niciodată nu m-am plâns de mâncare. Mâncam doar felul doi şi uneori desertul. Când nu-mi plăcea nimic luam biscuiţi“, povesteşte ea.

Tabara Năvodari altădată

Tabăra de la Năvodari de altădată FOTO Facebook Tabăra Năvodari

Tuzla şi Costineşti, abandonate de toată lumea

Taberele din Costineşti şi Tuzla au fost închise definitiv, de câţiva ani. În 2011, tabăra din Costineşti a fost preluată de Consiliul local. Aici s-a amenajat o bază sportivă, spune Claudiu Teliceanu. Tabăra de la Tuzla, care a fost dată, la rândul ei, Consiliului Local, a ajuns o ruină, întrucât autorităţile locale nu au reuşit să mobilizeze resurse pentru a putea funcţiona în continuare. Din 2003, nici un copil nu a mai fost cazat în această tabără. O perioadă, între 2005 şi 2007, aici au fost cazaţi sinistraţii care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Tabăra Şcolară de la Tuzla dispunea de 400 de locuri de cazare. La Năvodari, înainte de Revoluţie, existau mai multe tabere: Victoria, Lebăda, Pescăruş, Cutezătorii, Perla, Albatros şi Delfinul.
Camping la Lebăda
Tabăra Lebăda a devenit camping, Victoria aparţine acum unei societăţi private şi este închiriată pe pavilioane. În prezent, mai este deschisă pentru copii doar Delfinul. „Taberele din Năvodari au fost o perioadă de timp, după Revoluţie, în posesia sindicatelor şi aşa s-au distrus aproape în totalitate. CNSLR Frăţia şi Cartel Alfa le-au deţinut fără forme legale. Ne-am judecat cu sindicatele pentru preluarea taberelor. Am pierdut doar două procese“ spune Nicolae Matei, primarul Năvodariului.


Braşov: Nouă din zece tabere de altădată, închise

Tabără Braşov

Tabăra de supravieţuire Zărneşti

Din cele zece tabere şcolare de stat ridicate în perioada regimului comunist în judeţul Braşov, mai este deschisă doar una. Faimoase în toată ţara înainte de ’89, taberele de vacanţă din Braşov sunt fie în paragină, fie prinse în procese de retrocedare. Singura încă deschisă este cea din Predeal. Tariful în complexul turistic este de 65 de lei/zi, cu pensiune completă. Şederea timp de o săptămână costă 455 de lei.
Statisticile arată, însă, că tabăra şcolară de la Predeal, deschisă pe tot parcursul anului, nu mai stârneşte acum interes din partea copiilor, nici măcar în sezonul rece. Potrivit rapoartelor de cazare, în vacanţa de iarnă 2009 - 2010, tabăra a fost ocupată în proporţie de 20%. În vacanţa de Paşte 2010, n-a avut niciun client, iar în vacanţa de vară 2010, a avut un grad de ocupare de 21,11%. Sezonul de iarnă 2010 - 2011 a fost şi mai slab, cu un grad de ocupare de numai 6,67%, iar în vacanţa de iarnă 2011 – 2012 - de 20%. Pe tot parcursul anului 2013, complexul hotelier a fost ocupat în proporţie de doar 18%.


Şi în 2014, la Braşov se funcţionează tot în regim de avarie. „Tabăra de la Predeal are 71 de locuri pe serie, în camere cu două, trei, patru şi şase locuri. Din păcate, până în acest moment nu sunt rezervări pentru grupuri de copii“, a spus Alexandru Savu, directorul Direcţiei de Tineret şi Sport Braşov.  

Mai scump, dar plin la privat

Pe de altă parte, complexurile turistice şcolare private din Braşov prosperă. Tabăra de vară pentru cercetaşi de la Zărneşti este printre cele mai căutate din judeţ. Acolo sunt acceptaţi copii cu vârsta minimă de patru ani, care pot deprinde tehnici esenţiale de supravieţuire. Sunt iniţiaţi în alpinism, orientare turistică şi deplasare cu tiroliana. În plus, învaţă cum să monteze un cort şi cum să se decurce atunci când îşi petrec noaptea în natură. Mai iau cursuri de înot şi fac drumeţii la Castelul Bran, Cheile Râşnoavei sau  Cetatea Râşnov. Perioada standard de cazare este de 7 zile, în grupuri formate din 10, până la 30 de şcolari. Un sejur de o săptămână costă 1.200 de lei, preţ în care este inclusă cazarea la pensiune de trei stele, masă şi toate activităţile.
Un alt complex turistic de succes în judeţul Braşov este tabăra de tenis de câmp de la Bran. Pe lângă lecţiile cu racheta în mână, copiii mai pot merge la piscină, trage cu arcul, să se dea cu tiroliana şi să facă excursii pe munte. În program mai este inclusă şi vizionarea unui film la Cinema-ul 5D din municipiul Braşov. Tabăra poate fi ocupată de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, în grupuri de câte 25 pe serie. Un sejur de 7 zile cu pensiune completă costă 1.200 de lei.

Plaja Brasov

Pe drumuri de munte

1.300 de lei, vacanţa în Poiană

La Râşnov şi în Poiana Braşov se organizează tabere de echitaţie pentru copiii de peste 5 ani. Cei mici învaţă să călărească, pot da mâncare la cai şi se plimbă cu trăsurile trase de armăsari. În plus, în fiecare zi sunt organizate jocuri în aer liber. Pe lângă echitaţie, copiii merg la piscină, iar seara se pot distra la discotecă. Grupurile sunt de câte 25 de copii pe serie. Un sejur de o săptămână costă 1.300 de lei, cu cazare şi masă inclusă.

Pentru copiii cu înclinaţii artistice este disponibilă tabăra de pictură şi fotografie de la Dâmbu Morii. Aici cursanţii sunt iniţiaţi în tainele forografiei şi învaţă lucruri utile despre cum să-şi pună în valoarea talentul la pictură. Pe lângă cursurile artistice, copiii merg în drumeţii, la piscină, iar seara iau lecţii de dans. Grupurile sunt de 25 de copii pe serie. Un sejur de o săptămână costă 1.200 de lei, cu pensiune completă. „Taberele sunt deschise pe toată perioada vacanţei şi avem solicitări destul de multe. Nu chiar în fiecare săptămână, dar părinţii sunt tot mai deschişi. Aleg genul de tabără în funcţie de aptitudinile şi hobby-urile pe care le au copiii“, a spus Radu Truşcă, unul dintre organizatorii taberelor.

Primăria Braşov reface trei tabere de stat

Un raport al Curţii de Conturi arată că taberele şcolare de stat din Braşov au ajuns în ruină deoarece n-au avut parte de un management eficient: n-au fost promovate, n-au avut programe atractive pentru copii şi nici n-au fost întreţinute. Majoritatea au fost retrocedate şi, cel mai probabil, vor dispărea defintiv în scurt timp. Pe de altă parte, Primăria Braşov a preluat trei dintre complexurile turistice.
Este vorba despre taberele şcolare Dâmbul Morii, Timişul de Sus - Colonia 1 şi Timişul de Sus - Colonia 2. „Aceste tabere au rămas în paragină de ani buni. Trebuie să le refacem în totalitate, astfel încât să poată reintra în circuitul turistic“, a explicat George Scripcaru, primarul municipiului Braşov.
Lucrările de refacere vor începe, cel mai probabil anul viitor deoarece investiţiile n-au fost prevăzute în bugetul local pe 2014.


Căsuţe din PET-uri, în prima tabără eco din România

Tabără Satu Mare

Cinci căsuţe construite în mijlocul pădurii, din câte 3.000 de PET-uri umplute cu nisip, reprezintă conceptul de bază al primei tabere şcolare din România promovată ca ecologică. Proiectul a fost finalizat recent, cu o investiţie de 780.000 de euro, majoritatea bani de la UE, în cadrul unui parteneriat între Primăria comunei sătmărene Tarna Mare, Parohia Reformată din Csengersima - Ungaria şi Agenţia pentru Protecţia Mediului din Satu Mare.

Complexul, întins pe 1,8 hectare, mai cuprinde o sală de conferinţă, un foişor pentru meşteşugărie, lac artificial, pădure, pistă de biciclete de 800 de metri şi un teren de sport. Fiecare căsuţă poate găzdui câte şase copii, iar tariful a fost stabilit la 50 de lei/zi. Prima serie, de 30 de copii, ajunge la Tarna Mare pe 20 iulie. Dacă este cazul, copiii, indiferent de confesiunea religioasă, pot sta în tabără şi în corturi. (Cristina Cîcău)


67 de lei pe zi în tabăra Oglinzi

Tabără Neamţ

Tabăra Oglinzi (Neamţ) a rămas şi după Revoluţie o destinaţie căutată în fiecare vacanţă de elevi din Neamţ şi din alte judeţe din ţară. Centrul de agrement administrat de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Neamţ este situat în staţiunea cu acelaşi nume, în spatele Cetăţii Neamţului, lângă o pădure seculară de stejar.

Oferta taberei cuprinde 150 de locuri, în camera de 2,3 şi 4 paturi, preţurile fiind de 67 de lei/zi, pentru cazare şi masă. Camerele sunt situate în pavilionul central al taberei, o clădire renovată ce datează din vremea regelui Carol I, şi în cele patru vile construite în ultimii ani. În fiecare cameră sunt asigurate TV şi cablu TV, precum şi internet. Sala de mese are capacitate de o sută de locuri, iar în camera există încălzire şi apă caldă permanent asigurate de centrala proprie. (Florin Jbanca)  

Vă mai recomandăm:

Cum au fost puse pe butuci taberele şcolare din România





 

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite