Fostele ţări comuniste au rezolvat de mult problema
0În toate ţările comuniste din Europa Centrală şi de Est s-a cerut, imediat după căderea comunismului, deschiderea arhivelor fostelor poliţii secrete. După modelul deconspirării STASI, din
În toate ţările comuniste din Europa Centrală şi de Est s-a cerut, imediat după căderea comunismului, deschiderea arhivelor fostelor poliţii secrete. După modelul deconspirării STASI, din Germania de Est, au fost desecretizate arhivele STB, în Cehoslovacia, şi "Sigurimi", în Albania. Desecretizarea arhivelor a vizat accesul cetăţenilor la propriul dosar şi deconspirarea agenţilor din serviciile secrete comuniste.
În Cehia şi Slovacia, lustraţia este pe cinci ani
Pionierul lustraţiei este Cehoslovacia. Legea, adoptată în anul 1991 şi preluată, după separare, şi de Slovacia, împiedică accesul la funcţiile publice pentru o perioadă de cinci ani a persoanelor din nomenclatura Partidului Comunist. Au fost lustraţi membrii de partid din armată, membrii Securităţii, informatorii, membrii comitetelor de acţiune şi studenţii care au studiat în URSS. Legea, semnată şi de preşedintele Vaclav Havel, n-a permis însă accesul cetaţenilor la dosare.
Ungurii au dovedit un premier drept agent
În Ungaria, foştii membri ai aparatului de conducere din regimul comunist puteau alege între condamnarea publică şi o demisie fără surle şi trâmbiţe. În urmă cu patru ani, premierul socialist maghiar Peter Medgyessy a fost acuzat că ar fi fost agent secret. În cele din urmă, Medgyessy a demisionat.În Polonia, foştii colaboratori ai poliţiei politice nu au fost împiedicaţI să deţină funcţii publice. Însă ascunderea unui astfel de trecut atrăgea destituirea din funcţie. Deşi legea intrase în vigoare în august 1997, 16 luni ea nu a avut efecte pentru că nu exista un tribunal de lustraţie.
În 1998 s-a creat Departamentul Lustraţiei în cadrul Curţii de Apel din Varşovia, desemnat drept unicul organ juridic din Polonia destinat verificării declaraţiilor de lustraţie depuse de către demnitari.