Exodul ucrainenilor la graniţă, o ţintă şi pentru traficanţii de persoane

Cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina sunt familii formate din femei şi copii Foto: Arhivă

Autorităţile din România s-au mobilizat pentru a preveni riscul ca refugiaţii din Ucraina – în majoritate femei şi copii – să devină victimele traficului de persoane. Riscul creşte odată cu numărul celor care trec graniţa în România pentru a scăpa de urgia războiului.

Românii au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă încă din primele momente ale sosirii refugiaţilor de război din Ucraina şi s-au mobilizat exemplar. Le-au adus apă, mâncare, pături şi le-au oferit găzduire în propriile locuinţe. 

Însă nu toată lumea este condusă de bune intenţii, avertizează reprezentanţii autorităţilor. Exodul ucrainenilor la graniţă este o ţintă şi pentru criminalitatea organizată care se ocupă cu traficul de persoane. Riscul creşte odată cu numărul celor care trec graniţa în România pentru a scăpa de urgia războiului. 

Femeile şi copiii, categoriile vulnerabile

În aceste condiţii, reprezentanţii Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, ANITP, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu alte instituţii guvernamentale, autorităţi locale şi organizaţii nonguvernamentale şi-au unit eforturile pentru a gestiona cât mai bine această problemă.

„România a dovedit altruism, solidaritate şi bunăvoinţă de mare clasă în acest conflict. Însă majoritatea refugiaţilor care vin către noi sunt femei şi copii, categorii care, chiar şi într-o ţară fără război, sunt vulnerabile”, subliniază Mihaela Drăguş, inspector principal de poliţie, purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Iar această situaţie critică în care se adună laolaltă multe femei şi mulţi copii atrage atenţia şi prezenţa grupurilor de criminalitate organizată. „Acestea, indiferent de situaţia politică sau socială, îşi fac simţită prezenţa. Iar crima organizată care are legătură cu traficul de persoane în rare cazuri este una strict naţională. De foarte multe ori, reţelele au ramificaţii în mai multe ţări. Şi la fel de bine cum din Ucraina vin cetăţeni vulnerabili, la fel de bine pot să treacă şi cetăţenii care nu au cele mai bune intenţii”, adaugă inspectorul de poliţie. 

Potrivit acestuia, încă de la debutul conflictului din Ucraina, ANITP a mobilizat toate centrele, mai ales pe cele de la graniţă: „Am putut oferi cetăţenilor ucraineni informaţii la prima mână despre care sunt riscurile privind traficul de persoane în România, ce instituţii şi ce telefoane pot apela când se simt în pericol sau când în jurul lor observă că lucrurile nu merg în direcţia potrivită. Am distribuit pliante, afişe, am avut lângă noi translatori care să le vorbească refugiaţilor în limba ucraineană despre toate aceste lucruri”.

Sfaturi pentru refugiaţi

Sigur că ingeniozitatea traficanţilor de persoane este mare. Însă există un set de reguli pe care refugiaţii ar trebui să le respecte pentru a fi protejaţi. Prima dintre acestea este aceea că actele de identitate cu care refugiaţii călătoresc – paşapoartele sau alte documentele de călătorie – nu trebuie date niciodată în grija cuiva, ci păstrate asupra persoanei. „Documentele de identitate sunt personale şi nu pot fi prezentate decât autorităţilor, şi asta pentru verificări. Nu are nimeni dreptul să le aibă în custodie, în afară de autorităţile statului”, mai spune inspectorul de poliţie. 

Totodată, oferirea de bani refugiaţilor sub formă de împrumut care va fi restituit ulterior este iar o formă prin care traficanţii de persoane ajung la potenţialele victime. „În traficul de persoane, aceasta este o metodă de îndatorare care duce ulterior către exploatare. Poate fi o metodă folosită în aceste zile de traficanţi pentru că multe dintre persoanele care vin din Ucraina nu sunt într-o situaţie financiară extraordinară. Şi trebuie să fie foarte atenţi la termenii ajutorului. Cetăţenii ucraineni nu ar trebui să accepte să fie trecuţi ca fiind datori. Pentru că aceasta ar putea duce la o situaţie de dependenţă sau de şantaj”.

Ce spun psihologii

Riscul de a cădea victimă traficului de persoane este cu atât mai mare cu cât refugiaţii ajung epuizaţi în România, atrage atenţia psihologul psihoterapeut Keren Rosner. „Gândiţi-vă că sunt oameni care aşteaptă şi câte două-trei zile să treacă graniţa. Fizic şi psihic sunt prăbuşiţi, nu mai au puterea să stea să vorbească, să discearnă. Şi atunci, la primul ajutor sunt dispuşi să cedeze să primească acel ajutor, să se poată odihni. De aici şi riscul foarte mare”, punctează specialistul. 

În aceste condiţii, ar trebui ca alte persoane de la noi, vorbitoare de limbă ucraineană, să-i ghideze pe aceşti refugiaţi. „Ar trebui să fie avertizaţi în momentul în care intră în ţară. Să aibă un anumit grad de suspiciune şi să facă diferenţa dacă persoana care-şi oferă serviciile este în cadrul unei asociaţii sau într-un grup de oameni, sau este o persoană izolată. Dacă se oferă cineva să-i cazeze pe refugiaţi într-o pensiune, trebuie ca persoane lucide să verifice informaţiile despre acea pensiune, dacă ea există, să nu cumva să fie un loc de trafic. Adică să garanteze cineva de aici că persoana respectivă are bune intenţii”, conchide Keren Rosner. 

0800.800.678, telefonul verde al ANITP cu informaţii care contează într-o situaţie de trafic