Digul nu dă semnale, ci cade dintr-odată

Inundarea zonelor din Deltă în care nu se mai face agricultură poate fi o soluţie pentru ca Dunărea să nu mai creeze probleme. Despre situaţia din acest moment ne-a dat mai multe detalii

Inundarea zonelor din Deltă în care nu se mai face agricultură poate fi o soluţie pentru ca Dunărea să nu mai creeze probleme. Despre situaţia din acest moment ne-a dat mai multe detalii Mădălin Mihailovici, directorul general al Administraţiei Naţionale "Apele Române".
- Dunărea poate fi ţinută în frâu la Porţile de Fier?
- La Porţile de Fier avem de-a face cu un baraj de fluviu, iar principalul lui scop nu este de a reţine apa. Acolo este o amenajare hidroenergetică. Barajul are rol de tranzitare şi poate să reţină doar un anumit volum de apă. Acest volum este limitat de un tratat cu Serbia, astfel încât să nu le afecteze localităţile de la coada lacului. În permanenţă se stabileşte procedura pe 24 sau 48 de ore, putând să survină modificări tot timpul în ceea ce priveşte volumul de apă din lac.
- Delta este cel mai sensibil loc de pe cursul Dunării. Care este situaţia acolo?
- Când spui cuvântul Deltă, te duci cu gândul la apă. În anii '70 s-au făcut incinte, astfel încât să se câştige teren agricol. Nimeni nu s-a gândit la apărarea populaţiei. Acum sunt foarte multe diguri care se află în administrarea comunităţilor locale, dar am identificat şi diguri care sunt inclusiv la persoane private, pentru că s-au vândut incinte cu tot cu lucrările de apărare. Marea majoritate a caselor care au fost inundate acum au fost construite în zonele dig-mal, între Dunăre şi lucrarea hidrotehnică. Localitatea Uzlina, spre exemplu, de lângă Murighiol, a fost strămutată în 1970. Acum, populaţia a fost reîmproprietărită şi a apărut o ministaţiune. Unii, probabil, au avut autorizaţie, chiar dacă au construit în apropierea apei, dar alţii nu au respectat normele şi este normal să fie inundaţi. La nivelurile mari pe care le avem s-ar putea să se inunde anumite terenuri agricole. Dar, de fapt, ele nici măcar nu mai sunt cultivate. Acestea se află sub nivelul Dunării şi au fost compartimentate prin construirea digurilor. Este normal că, dacă apa creşte, să se ducă în aceste incinte.
- Atunci, ce se poate face?
- Este clar că Delta trebuie redată apelor la un moment dat. Mai mult, din 2007, Uniunea Europeană ne va impune clar acest lucru, pentru că trebuie realizat un coridor verde. Acest lucru înseamnă să renaturezi zona pe care curge Dunărea şi nu se va mai vorbi de cursuri de apă, ci de corpuri de apă, care includ atât vegetaţia, cât şi apa propriu-zisă. Va trebui să renaturăm circa trei milioane de hectare pe tot traseul Dunării, dar majoritatea terenurilor vor fi în Deltă. Despre apă nu se va mai vorbi doar cantitativ, ci şi calitativ.
- Pericolul este prezent pentru mai mult de 100 de localităţi. Cât mai rezistă digurile?
- Autorităţile au inclus toate localităţile care sunt pe cursul Dunării. Nu se poate întâmpla să fie afectate toate. În '70, Dunărea nu era îndiguită şi multe oraşe nu au fost afectate. Din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol este o cedare a digului, deoarece stau sub presiune de foarte multă vreme. Este ca un joc de domino: cade dintr-odată, nu dă semnale. Apa o ia pe dedesubt şi nu ai cum să vezi că s-a format o coloană de apă, deşi la suprafaţă digul arată uscat şi bine. Dar el se prăbuşteşte.