Depozitarea deşeurilor nucleare, o problemă explozivă

Peste patru mii de containere cu substanţe radioactive adunate de la Cernavodă şi Măgurele sunt depozitate necorespunzător pe teritoriul ţării noastre în Munţii Carpaţi, în localitatea

Peste patru mii de containere cu substanţe radioactive adunate de la Cernavodă şi Măgurele sunt depozitate necorespunzător pe teritoriul ţării noastre în Munţii Carpaţi, în localitatea Băiţa din judeţul Bihor

Depozitarea deşeurilor nucleare este o problemă mondială. Acestea îşi păstrează proprietăţile radioactive mii de ani.

Deşeurile radioactive rezultă în urma activităţilor zilnice de întreţinere sau de reparaţii sau în momentul opririlor programate sau neprogramate ale unei centrale nucleare şi trebuie depozitate separat de deşeurile obişnuite.

Filtrele de purificare sau cele de la sistemele de ventilaţie, uleiurile, solvenţii sau amestecurile inflamabile reprezintă câteva dintre tipurile de deşeuri radioactive, iar colectarea şi sortarea lor se face după reguli şi după criterii fixe.

Depozitarea se face în containere speciale de inox care trebuie să garanteze faptul că, cel puţin 300 de ani, acestea nu vor avea impact asupra mediului înconjurător.

Stocarea acestor recipiente trebuie făcută în depozite geologice săpate în straturi de rocă la adâncimi foarte mari sau în adâncul mărilor şi oceanelor. Sunt însă soluţii de moment, deoarece, în urma încălzirii puternice determinate de dezintegrarea radioactivă a deşeurilor din interior, materialul din care sunt confecţionate containerele se deteriorează cu timpul, iar solul este contaminat.

"Bomba atomică" din Apuseni

Primul reactor nuclear din Europa de Est şi din România a fost amplasat în 1957 la Măgurele, lângă Bucureşti, şi a fost activ mai bine de patru decenii. În anii ´80, a fost pusă în funcţiune centrala de la Cernavodă, iar, odată cu acest proiect nuclear, apare deja o mare problemă. Cea a depozitării deşeurilor nucleare!

Regimul comunist a găsit, la vremea aceea, soluţia, transportând în secret deşeurile radioactive de la Cernavodă şi de la Măgurele la Băiţa, în judeţul Bihor. Peste 4.000 de containere cu material radioactiv se află în această zonă, nefiind respectate normele şi cerinţele depozitării unor astfel de materiale deosebit de periculoase.

Miile de recipienţi cu substanţe radioactive, depozitate la Băiţa, sunt vechi, unele dintre ele de peste 20 de ani, iar stratul de protecţie al acestora s-a deteriorat. Apusenii, care adăpostesc aceste containere radioactive, pot deveni un al doilea Cernobîl la cea mai mică fisură produsă la unul dintre containere.

O altă centrală nucleară va fi construită, de această dată, în Bulgaria, la Belene, lângă Nicopole, la doar 14 kilometri de oraşul Zimnicea şi la 150 de kilometri de Bucureşti, mai aproape chiar decât centrala de la Cernavodă.

Un nou reactor, lângă Bucureşti

Comisia Europeană a aprobat acest proiect contestat de mai mult de o sută de organizaţii ecologiste internaţionale, care au atras atenţia Bruxelles-ului că lucrările de la Balene au fost suspendate în 1991 din cauza faptului că atomocentrala se construieşte într-o zonă cu risc seismic deosebit de mare.

Lucrările au început însă din nou în urmă cu câteva zile, iar problema deşeurilor radioactive nici în acest caz nu a fost rezolvată!

Potrivit declaraţiilor ecologiştilor, tehnologia care va fi folosită pentru două dintre reactoarele de la Belene a fost utilizată şi la unele dintre unităţile centralei de la Kozlodui, care a fost închisă la cererea Uniunii Europene tocmai din cauza riscului mare de poluare radioactivă.

Depozitarea deşeurilor radioactive este o problemă mondială, pericolul pe care-l reprezintă acestea fiind determinat de perioada în care îşi păstrează proprietăţile radioactive, ce se poate întinde pe mii de ani!

Europenii, împotrivă!

Mulţi dintre cetăţenii Europei nu privesc cu ochi buni energia nucleară şi, mai ales, deşeurile radioactive, chiar dacă ar exista soluţii sigure şi permanente pentru transportul şi pentru stocarea acestora.

Comisia Europeană a realizat pentru anul 2008 "Eurobarometrul pe deşeuri radioactive", iar din acest sondaj reiese faptul că nouă din zece europeni consideră că fiecare stat membru UE ar trebui să-şi stabilească un plan propriu de management pentru deşeurile radioactive.

Patru din zece europeni se declară împotriva energiei nucleare, deoarece consideră că actualele măsuri de stocare a deşeurilor radioactive nu sunt viabile.

Totuşi, două treimi din europeni apreciază atât efectele benefice ale energiei nucleare, cât şi diversificarea surselor energetice.

Cancer, după Cernobîl

După mai bine de 20 de ani de la explozia reactorului numărul patru de la Cernobîl, se caută încă o soluţie de izolarea a radioactivităţii din clădirea distrusă.

În zona afectată se simt şi acum efectele devastatoare ale substasnţelor radioactive care au fost eliberate în aer în timpul exploziei.

Peştii din apele din jur sunt încă "toxici", iar ciupercile, la rândul lor, sunt afectate de radiaţii.

Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare la Cernobîl, după catastrofa nucleară.

În prima fază, care a durat circa un an, au murit plantele şi animalele grav iradiate.

O pădure de pini a fost tăiată şi îngropată, dar puieţii plantaţi ulterior în zonă, din fericire, cresc rapid.

În România, specialiştii apreciază că una dintre consecinţele pe termen lung ale catastrofei de la Cernobîl este înmulţirea alarmantă a cazurilor de cancer.

Depozite noi pentru deşeurile radioactive

Primul depozit pentru deşeurile slab şi mediu radioactive din România va fi amenajat în judeţul Constanţa, în localitatea Saligny, şi va fi dat în folosinţă în 2014.

Aici vor fi stocate deşeurile de la Cernavodă, care se află, deocamdată, în butoaie de oţel-inox, într-o locaţie intermediară, iar investiţiile, în valoare de 180 de milioane de dolari, sunt făcute de Nuclearelectrica.

Un al doilea depozit, de data aceasta destinat reziduurilor puternic radioactive, menit să deservească aceeaşi centrală nuclearelectrică de la Cernavodă, va fi mai mare şi va fi săpat în pământ, la o adâncime de 500 de metri.

Va fi dat în folosinţă până în anul 2050, însă zona în care va fi construit nu a fost stabilită încă de către autorităţi. Deocamdată, deşeurile puternic radioactive de la Cernavodă şi combustibilul uzat de la reactoarele centralei se păstrează într-un bazin cu apă pentru răcire, timp de şase ani.

Fonduri europene, aproape pierdute

România ar putea să piardă 6,1 milioane de euro din fonduri PHARE dacă, până la 30 noiembrie, nu reuşeşte să contracteze patru proiecte în domeniul managementului deşeurilor radioactive.

Cele patru proiecte vizează extinderea şi dezvoltarea noului depozit naţional definitiv de deşeuri slab şi mediu radioactive, pentru care UE dă 1,1 milioane euro; proiectul tehnic şi evaluarea de securitate pentru autorizarea depozitului de deşeuri slab şi mediu radioactive Saligny, pentru care am putea beneficia de 2,2 milioane euro; sprijinirea pentru dezvoltarea unor noi soluţii tehnice şi tehnologice pentru o nouă instalaţie de tratare a deşurilor radioactive care ar putea beneficia de fonduri europene în valoare de 1 milion de euro, iar pentru modernizarea depozitului naţional de deşeuri radioactive Băiţa, judeţul Bihor, UE ne-a promis 1,8 milioane euro.

6,1 milioane euro reprezintă cifra fondurilor pe care PHARE le alocă României pentru două depozite radioactive