De ce intră românii pe internet?

Conform site-ului Internet World Stats, numărul celor care se declară români când navighează pe web a depăşit recent 11 milioane. Cei mai mulţi sunt tineri care preferă să stea la taclale pe reţelele de socializare.

Cei mai activi internauţi români sunt adolescenţii. Conform unui studiu efectuat de organizaţia „Salvaţi copiii"­, care este îngrijorată de procentul mare de minori care discută pe internet cu persoane necunoscute, aproximativ 92% din tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 22 ani din România socializează pe internet. Unii nu accesează net-ul folosind computerul personal, fie pentru că nu-l au, fie pentru că locuiesc în mediul rural şi nu au o conexiune stabilă la internet. Dar chiar şi aceştia au conturi pe Facebook şi stau câteva ore pe Messenger folosind computerul unui prieten, unul de la şcoală sau dintr-un internet café.

Şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti a desfăşurat, în toamna anului 2009, un amplu studiu care a inclus opiniile a 723 de copii, 400 de adolescenţi, 234 de părinţi şi 316 cadre didactice, din şapte judeţe. Rezultatele cercetării sunt similare: 91% din tineri utilizează internetul în scopul socializării. În plus, sociologii au aflat şi că cel puţin 70% din ei stau în faţa computerului cel puţin două ore în fiecare zi.

Jocuri, bloguri,Messenger şi Twitter

Prin urmare, tinerii români sunt foarte prezenţi pe internet. Dar oare o fi bine? Întrebaţi ce fac după ce intră în reţea, internauţii spun că citesc presa (12%), discută pe Messenger sau lasă un mesaj pe Twitter, intră pe Hi5 şi Facebook (12%) sau citesc şi scriu informaţii pe bloguri (11%). Aceste cifre, calculate de Media&Advertising şi lansate de Mediafax, includ şi un procent îngrijorător: 19% din tinerii patriei joacă diferite jocuri online, citesc benzi desenate sau urmăresc seriale de desene animate şi îşi petrec mai bine de şase ore pe zi în faţa calculatorului doar ca să-şi omoare timpul. Şi cifrele ar putea fi mult subestimate, întrucât tinerii care intră foarte des pe internet nu vorbesc cu plăcere despre „problema" lor şi au tendinţa de a se ascunde nu doar de părinţi, ci şi de oricine altcineva.

În fiecare casă unde un tânăr stă prea mult la computer există şi o bunică revoltată care, din când în când, strigă în van: „Da' mai ieşi mamă din casă, du-te în parc, plimbă-te şi tu!". Ceea ce nu ştie bunica, iar părinţii sunt prea ocupaţi ca să observe, este că un tânăr educat nu are unde să meargă. Plimbările pe lângă casă au dispărut demult, imediat ce trotuarele au fost transformate în parcări. În lipsa aleilor de castani din cartiere, parcurile, atâtea câte sunt, au devenit neîncăpătoare şi sunt pline de copii sau bătrâni. O pereche de tineri îndrăgostiţi n-are nicio şansă să găsească o bancă liberă. Ar mai fi mal-urile. Fiind locuri unde tinerii se pot plimba în siguranţă, marile magazine au devenit, cum era de aşteptat, zone urbane de socializare.

Multe au deschis restaurante, cofetării şi cinematografe şi, pentru orice ochi atent, acestea sunt singurele zone rentabile. Pe nimeni nu interesează hai­nele şi pantofii de calitate îndoielnică, de care atârnă preţuri gigantice. Important e că ai unde să te plimbi. Dar criza şi bugetele restrânse ale părinţilor le-au tăiat adolescenţilor români şi ultima lor plăcere; mersul la mall e rezervat acum doar pentru ocazii speciale.

Mediul online, paradisul fraudelor

Neavând altceva mai bun de făcut, tinerii intră pe internet şi, în scurtă vreme, acesta devine cel mai bun prieten al lor. Uneori e doar o tentaţie în plus, un loc de unde li se pare că au dreptul să ceară tot ceea ce societatea noastră nu le poate oferi. La începutul lunii aprilie, locuinţele a peste 100 de tineri români au fost percheziţionate de trupele speciale. Procurorii de la Crima Organizată au reţinut zeci dintre adolescenţii pasionaţi de internet, pentru că organizaseră o reţea de vânzări virtuale frauduloase şi „au făcut rost" de peste 800.000 de dolari.

Cei păcăliţi au fost, în marea lor majoritate, cetăţeni americani, dar printre victime se numără şi canadieni, neozeelandezi, suedezi, danezi, spanioli, germani şi elveţieni. În total, aproximativ 800 de persoane din lumea întreagă au aflat pe pielea lor că puştii din România comit fraude pe internet.