Cum s-a răspândit COVID-19 în România
0
Un grup de specialişti de la Universitatea din Bucureşti a cercetat statistic primele 18 zile de circulaţie a COVID-19 pe teritoriul ţării noastre şi a ajuns la concluzia că virusul are o răspândire extrem de limitată şi este influenţat de proximitatea fizică imediată.
Circulaţia noului coronavirus în România a fost, până acum, „extrem de limitată”, din punct de vedere geografic, iar infectarea se face în grupuri mici de persoane. Cel puţin, acestea sunt o parte dintre concluziile studiului derulat de către o echipă de experţi de la Universitatea din Bucureşti, care cercetează grafurile şi reţelele sociale, numită GraphNets. Cercetarea s-a bazat pe datele furnizate de către autorităţile publice.
Concret, studiul „COVID-19 în România” arată că noul coronavirus s-a răspândit limitat, iar numărul de lanţuri prin care a circulat acesta pe teritoriul ţării a fost şi el unul scăzut, ceea ce indică faptul că infectarea „a fost mai degrabă un efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată”, se precizează în studiul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti. Spre exemplu, persoane din Bucureşti se infectează de la alte persoane din Bucureşti aflate în proximitatea spaţială imediată, factorul „distanţă” fiind definitoriu în ceea ce priveşte răspândirea virusului. Un alt element important evidenţiat în studiu este că intrarea acestuia în ţară s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migraţie. „Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul reţelele de migraţie care leagă comunităţi de origine şi comunităţi de destinaţie ale migranţilor români”, spun autorii cercetării.
Modelul, similar cu al Italiei şi Spaniei
Analiza făcută de echipa Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială pe primele 109 cazuri, din primele 18 zile de circulaţie a COVID-19 în România, arată totuşi că modelul cazurilor confirmate de infectare este similar cu cel din alte ţări europene, precum Spania sau Italia, diferenţa fiind însă în rata îmbolnăvirilor, numărul de cazuri din România fiind unul inferior până la acest moment. Datele mari arată că bărbaţii au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu o femeie. În plus, o altă observaţie a echipei de cercetare este aceea că efectul de vârstă în reţea nu este semnificativ statistic. „Circulaţia virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare”, spun autorii studiului.
Circulaţia COVID-19 pe coridoarele de migraţie:
Circulaţia COVID-19 în România:
FOTO ALL: UNIBUC
În fine, având în vedere circulaţia COVID-19 în România, echipa de specialişti susţine că măsurile luate de autorităţile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare, întrucât au reuşit să menţină virusul în interiorul reţelelor personale ale persoanelor infectate. „Timpul de expunere (la virus - n.r.) creşte probabilitatea de răspândire a COVID-19, conform modelărilor statistice recente”, arată coordonatorul studiului, Marian-Gabriel Hâncean
Echipa GraphNets a precizat că îşi manifestă în continuare disponibilitatea de a analiza date cu privire la răspândirea virusului COVID-19 pe teritoriul României. „În acest moment, Ministerul Sănătăţii a schimbat modalitatea de raportare a cazurilor de persoane infectate, ceea ce face imposibilă continuarea demersului ştiinţific. Precizăm că studiul de faţă este o iniţiativă civică a Universităţii din Bucureşti şi are ca scop exclusiv cercetarea ştiinţifică”, spun autorii studiului. Grupul de cercetare a grafurilor şi reţelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială (Universitatea din Bucureşti) a folosit modelări statistice. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spaţiul public, de către Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi ale statului român cu privire la situaţia numărului de cazuri de persoane infectate şi cu privire la modalitatea de infectare (contagiune), se precizează în finalul studiului.
Echipa (Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica şi Paul Hrimiuc) a fost coordonată de către conf. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean.
Se încarcă comentariile...
