Criza copiilor. De ce trei din patru familii din UE nu au în componență și minori

Europa se confruntă cu o criză demografică alarmantă, iar familia clasică este, mai nou, cea fără copii. Țara noastră nu face excepție. Anul trecut, de exemplu, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol.

Criza demografică se extinde atât în România, cât și în întreaga Europă. Sursa foto: Shutterstock

Potrivit unui studiu realizat de Institutul European de Statistică, între anii 2012 și 2022 în Europa, din punct de vedere demografic, s-a înregistrat un adevărat paradox. Deși numărul cuplurilor a crescut cu aproape 7%, procentul celor care au procreat a scăzut dramatic. Practic, deși numărul familiilor se află într-o continuă creștere, partenerii nu se grăbesc să devină părinți. Dimpotrivă.

Cifrele Eurostat spun că din aproape 200 de milioane de familii, cât se înregistrau anul trecut în Europa, peste 150 de milioane nu aveau copii. Mai exact, trei din patru cupluri, adică un procent uriaș, de 75,3%.

Îngrijorător este și faptul că dintre toate familiile cu copii, cele mai multe au doar unul singur.

Cifrele Eurostat spun că mai puțin de o familie din zece are doi copii, iar 3% din totalul cuplurilor europene au trei sau mai mulți. Datele se referă la persoane care au sub 18 ani. Astfel, dacă o familie are un copil de 19 ani, se consideră că în respectiva gospodărie nu este un copil.

Și în România situația este aceeași. În anul 2022, au venit pe lume aproximativ 170.000 de copii, faţă de cei aproape 200.000 născuţi în 2021. Vorbim despre cea mai mică natalitate din ultimul secol. Acum trei ani, potrivit datelor INS, în România s-au născut puțin peste 178.000 de copii. Practic, numărul acestora fost la jumătatea celui înregistrat în anul 1989.

Scăderea natalității, legată de creșterea economică și emanciparea femeii

Dincolo de cifre și statistici, vorbim despre un fenomen, spun sociologii, absolut normal. În primul rând, omenirea a evoluat pe toate planurile, trăim într-o lume modernă, avem acces la tehnologie și la informație. Avem, prin urmare, și puterea de a alege.

„Scăderea natalității vine la pachet cu dezvoltarea economică, cu emanciparea statutului femeii, cu accesul acesteia la educație și la locuri de muncă bine plătite. Femeia investește cu precădere în dezvoltarea carierei. Ea ajunge să se gândească la procreere după 30 de ani, când nu prea mai are timp din punct de vedere biologic să facă copii“, a declarat, pentru „Adevărul“, sociologul Gelu Duminică.

Specialistul consideră că scăderea natalității este un proces firesc, prin care trece orice societate modernă. „Însă, în momentul în care tu investești în vacanțe, în dezvoltare profesională, în educație, practic în propria persoană, ajungi să te gândești la familie abia după ce ai bifat toate acestea. Să nu uităm că 20% din populația feminină a României are studii universitare și postuniversitare. Asta înseamnă că la 27, poate chiar 28 de ani încă ești pe băncile școlii. Îți mai ia doi, trei ani ca să te ancorezi în viața profesională, încă trei, patru ani după, ca să te asiguri că ajungi la un nivel de carieră și salarizare bun. Deci, ajungi pe la treizeci și ceva de ani. Hai, mai fă copii!“, explică Duminică.

Sociolog: „Identitatea se transformă“

Mai mult, spune expertul, o scădere a natalității se înregistrează mai ales în familiile stabile financiar: „Aici nu este vorba despre a avea sau nu bani. Culmea, în general fac copii oamenii care nu au bani. Natalitatea este mult mai mare în zonele austere. Accesul la educație nu este pentru păturile sărace, din păcate. De-asta în zonele defavorizate sunt mai mulți copii. Oamenii aceia nu au astfel de provocări“.

Chiar dacă vorbim despre un proces firesc, sociologul recunoaște că ne aflăm într-o situație mai gravă decât cea în care am fost acum 100 de ani. Însă, privind pe termen mediu și lung, acest lucru nu ar trebui să ne alarmeze atât de mult. „Populațiile se schimbă. În timp ce mulți români se stabilesc în alte țări, sunt numeroși străini care vin la muncă în România. Peste câteva generații, cei care vin să lucreze acum în țara noastră vor fi români sadea. Identitatea se transformă“, a mai spus Gelu Duminică.

Teama de a deveni părinte, o problemă a tinerilor de azi

Scăderea natalității reprezintă și un efect al conștientizării responsabilității de a fi părinte, a explicat psihologul Keren Rosner, pentru „Adevărul“: „Foarte mulți tineri nu vor să devină părinți pentru că li se pare foarte greu acest rol, simt că nu sunt pregătiți psihologic. Le este frică, într-un cuvânt, că nu vor fi părinți buni. Efectele pe care le-au simțit în relația cu părinții lor ar putea fi transmisă la viitorii lor copii, iar tinerii nu-și doresc acest lucru“.

Mai mult, aceștia se tem că vor transmite copiilor stresul, angoasele și anxietatea pe care o trăiesc ei înșiși în viața de zi cu zi. „Nu mai vorbim despre propriile traume cu care vin din copilărie și pe care nu vor să le transmită mai departe. Din fericire, odată cu contracepția, a venit și posibilitatea de a alege“, este de părere specialistul psihologul.

Nu în ultimul rând, tinerii au anumite temeri legate de relația în care se află. „Partenerii trăiesc, de multe ori, într-un compromis, acceptă anumite limite, minusuri ale partenerului. Însă, când vine vorba despre un copil, apare teama că celălalt nu va fi un părinte bun. Și nu mai e loc de niciun compromis“, a completat psihologul.

Privind situația pe termen mediu și lung, în 2030, România va avea aproximativ 18 milioane de locuitori. Potrivit experților INS, până în anul 2050 populația României va număra doar 15 milioane de persoane.