Constitutie pe termen scurt

Revizuirea Constitutiei se face pentru ca nu mai putea fi amanata fara ca electoratul sa sanctioneze dramatic clasa politica. In lipsa unei revigorari a paturii politice, populatia a resimtit nevoia

Revizuirea Constitutiei se face pentru ca nu mai putea fi amanata fara ca electoratul sa sanctioneze dramatic clasa politica. In lipsa unei revigorari a paturii politice, populatia a resimtit nevoia unei primeniri macar in zona constitutionala. Modul in care aceste schimbari s-au facut, cel putin in zona institutiilor politice, lasa insa loc la numeroase discutii in privinta bunei credinte a celor care s-au ocupat de proiect. Indiscutabil, actorul principal a fost Adrian Nastase. Pana n-a dat el unda verde actiunii, nimeni nu era grabit sa porneasca motoarele. Chiar se parea, la un moment dat, ca schimbarile vor fi lasate in cuferele de zestre, pentru o viitoare guvernare. Brusc, insa, pe masura ce baloanele politice ale domnului Nastase se umflau si se spargeau, teme din noua constitutie au intrat in atentie. Mai intai republica parlamentara, pe vremea cand inca nu-i era clar lui Nastase daca poate face fata unui scrutin direct. Apoi s-a razgandit si a vrut sa ramana premier. "Reducem atributiile prezidentiale si le marim pe ale premierului", au recitat in cor constitutionalistii partidului. Din aceeasi serie, a aparut varianta "Iliescu inca o data", respinsa de actualul presedinte. Spre toamna, alegerile anticipate au inflacarat fanteziile legislative. "Iliescu senator pe viata", au gasit solutia expertii in ale Constitutiei pentru a-i oferi o compensatie sefului statului la pierderea presedintiei partidului. Dupa esec s-a propus ca, pe viitor, premierul sa poata cere dizolvarea Parlamentului. Nici unul din aceste focuri de paie nu a trecut de cenzura partidelor parlamentare, tocmai pentru ca erau conjuncturale. Asa ca membrii comisiei nu au avut ce face altceva decat sa mearga pe temele clasice, nepersonalizate, legate direct de disfunctionalitatile majore descoperite in timp. Acum, guvernarea pesedista este gata sa-si mai atarne un trofeu pe panoplie: o noua Constitutie. Forma finala a proiectului a primit binecuvantarea comisiei de specialitate in urma cu mai putin de 48 de ore. Urmeaza dezbaterea in plenul unei Camere, apoi al celeilalte si, in final, referendumul popular. Sunt ultimii pasi dintr-o istorie agitata a Legii fundamentale. Elaborata, in urma cu doisprezece ani, tot de cei care sunt astazi la putere, Constitutia a fost, in mod paradoxal, cea mai interpretata dintre legile Romanei post-decembriste. Fiecare partid aflat la putere a trecut printre articolele Constitutiei dupa cum ii dictau interesele. Si de data asta interesele politice au facut ca forma finala sa aiba aspectul unui lucru nedus pana la capat. Mecanismul parlamentar a fost simplificat prea putin ca sa reduca din deficitul de imagine al acestei institutii. Diferentierea atributiilor este timida, ceea ce va face ca ambele Camere sa se ocupe de aceleasi lucruri, iar proiectele de legi vor trece in continuare dintr-o Camera in alta. Atat doar ca nu va mai exista comisie de mediere. O asemenea situatie, combinata cu intentia de a introcuce votul uninominal doar la Senat ar putea afecta in continuare, cel putin in viitoarea legislatura, mecanismul legislativ. Ordonantele de urgenta au fost restranse, insa nu suficient de mult. Parlamentul ramane pe loc, imposibil de miscat intre mandate, iar parlamentarii isi pot continua nestingheriti calatoriile pe scena politica din stanga in dreapta spectrului, fara a da socoteala nimanui pentru asta. Schimbarile notabile din proiect, care vizeaza zona politica, sunt la imunitatea parlamentara si la folosirea limbii materne in administratie si justitie. Restrangerea imunitatii ramane singura concesie facuta societatii civile de politicieni, care accepta in acest fel sa renunte la armura care ii facea imuni in fata justitiei, pe perioada cat purtau insigna de parlamentari. Cat priveste folosirea limbii materne, este o schimbare drastica, in primul rand prin conotatiile pe care le poarta o asemenea prevedere. Cetatenii minoritari vor avea garantat prin Constitutie acest drept, care pana acum era prevazut doar in legi. Inscrierea in Legea fundamentala le da acestora garantia ca, indiferent de guvernele care urmeaza, lucrurile obtinute in acesti ani nu vor fi luate inapoi. Pentru PSD, solutia din noua Constitutie ar putea sa insemne un minus in saculetul cu voturi, colectat in special din zona transilvana, tot la fel dupa cum ar putea insemna un plus pentru extremism. Acest lucru a fost pus in balanta cu avantajele obtinute in urma colaborarii cu UDMR si s-a decis ca nu este chiar o tragedie daca se mai fac cateva concesii "de jure" minoritatilor intr-o Romanie destul de mult diferita din punct de vedere al sensibilitatilor etnice fata de acum 10 ani. Este neindoielnic faptul ca modificarea Constitutiei a fost facuta in special cu gandul la calcule politice si mai putin cu mintea la electorat. Ramane ca timpul sa arate unde s-a gresit si de aceasta data. In urma cu putin timp, Adrian Nastase vorbea de inca o modificare a Constitutiei, la momentul aderarii la Uniunea Europeana. Poate atunci sa se mai gandeasca cineva la creionarea unui sistem mai flexibil, mai apropiat de cetatean, care sa-i dea in final garantia ca "Nimeni nu este mai presus de lege", cel putin cand vine vorba de alegatori si alesi.