Cetăţeni români, la muncă în Ungaria

Imediat după decembrie '89, una din primele destinaţii ale românilor care doreau să lucreze în străinătate a fost Ungaria. Pe măsură ce regimul vizelor s-a destins, au apărut însă şi alte

Imediat după decembrie '89, una din primele destinaţii ale românilor care doreau să lucreze în străinătate a fost Ungaria. Pe măsură ce regimul vizelor s-a destins, au apărut însă şi alte oferte, astfel că, în timp, opţiunile românilor s-au îndreptat spre zone mai îndepărtate şi mai atractive financiar, Ungaria rămânând totuşi tentantă pentru cetăţenii români de etnie maghiară. Despre situaţia şi condiţiile românilor care lucrează sau doresc să lucreze în Ungaria ne vorbeşte dl. Albert Birta, ataşat pentru probleme de muncă şi sociale la Ambasada României de la Budapesta.
- Ce trebuie să ştie un cetăţean român care doreşte să lucreze în Ungaria?
- Important pentru cei care vin să lucreze în Ungaria este, în primul rând, să obţină forme legale de angajare. În acest sens, cetăţenii români trebuie să ştie că între România şi Ungaria există acorduri în ce priveşte schimbul de forţă de muncă, iar anul trecut, cu ocazia şedinţei comune de guvern, s-a semnat un Acord de securitate socială. Conform acestor acte normative, stagiile lucrate cu forme legale în cele două ţări sunt recunoscute de părţile semnatare şi vor fi luate în considerare la calculul pensiilor şi al altor drepturi sociale.
- Câţi români lucrează acum în Ungaria?
- Conform datelor furnizate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, numărul românilor care lucrează în prezent în Ungaria, cu forme legale, este de aproximativ 40.000. Din păcate, tot estimările specialiştilor ne arată că mai există aproape 60.000 de lucrători fără acte, cei care practică munca la negru. Cetăţenii români lucrează în construcţii, în servicii şi în comerţ, foarte mulţi practică munci sezoniere în agricultură. Trebuie menţionat şi numărul mare de români care lucrează în domeniul sănătăţii, ca medici şi asistenţi medicali.
- De unde provin aceşti lucrători?
- Majoritatea celor care lucrează în Ungaria provin din judeţele transilvănene, în special din cele limitrofe frontierei, iar în proporţie de 70 la sută sunt cetăţeni români de etnie maghiară.
- Se ştie că în lunile de vară creşte numărul celor care practică activităţi sezoniere. Acestora ce le recomandaţi?
- Guvernul ungar, în dorinţa de a legaliza situaţia lucrătorilor sezonieri din agricultură, a modificat Legea 74 din 1997, astfel că acum fiecare solicitant poate dispune de un Carnet de muncă pentru angajare temporară. Cetăţeanul străin poate solicita de la centrul de muncă al localităţii în care îşi desfăşoară activitatea eliberarea gratuită a acestui carnet, iar raportul dintre angajator şi posesorul Carnetului de muncă se realizează prin completarea şi semnarea rubricilor aferente zilelor lucrate.
- De ce trebuie să se ferească un român care lucrează în Ungaria?
- Din experienţa de până acum, problemele cu care se confruntă cetăţenii români în relaţiile cu angajatorii unguri sunt contractele de muncă încheiate pe salariul minim pe economie, neplata sau plata întârziată a orelor suplimentare şi, nu în ultimul rând, asigurarea unor condiţii de cazare nu tocmai corespunzătoare. Cei care au nevoie de sprijin pot apela la noi pentru a afla care sunt prevederile legale în vigoare în ce priveşte munca şi asigurările sociale în Ungaria şi, de asemenea, putem acorda consultanţă în litigiile de muncă ce pot interveni între lucrătorii români şi angajatorii unguri.