Cerealele rafinate sau integrale, o modă sănătoasă

Aceste alimente au fost concepute pentru consumul matinal. Nutriţioniştii recomandă însă tuturor să le mănânce pe toată durata unei zile fără a fi supuşi vreunui risc Cerealele

Aceste alimente au fost concepute pentru consumul matinal. Nutriţioniştii recomandă însă tuturor să le mănânce pe toată durata unei zile fără a fi supuşi vreunui risc

Cerealele pentru micul dejun sunt un element constant pe mesele vest-europenilor. În România, piaţa acestor cereale este încă în formare, dar, în acelaşi timp foarte dinamică, având în vedere că ritmul de creştere anual al consumului unor astfel de produse este de 50 la sută.

Pe rafturile supermarketurilor din România, un loc specific este rezervat cerealelor pentru micul dejun. Cu ambalaje sofisticate, în cutii mai mari sau mai mici, există cereale pentru toate categoriile de persoane, atât în ceea ce priveşte vârsta, cât şi posibilităţile lor financiare.

Există cereale special create pentru copii, adolescenţi, femei însărcinate sau femei care urmează diverse regimuri pentru menţinerea greutăţii optime.

În România, consumul mediu anual pe cap de locuitor este de aproximativ 370 de grame. În ţara vecină, Ungaria, consumul de cereale este dublu. Fiecare englez, în schimb, mănâncă peste şase kilograme de cereale la micul dejun în fiecare an.

Cele mai mari vânzări au loc în mediul urban. În urma unor studii de piaţă, s-a constatat că, în ţara noastră, femeile consumă mult mai multe cereale decât partea masculină a populaţiei. În acelaşi timp, adulţii sunt amatori de cereale dietetice, iar copiii mănâncă mai multe astfel de produse dulci.

Cerealele pentru micul dejun se obţin din grâu, orez, porumb, secară, orz şi ovăz. Acestora li se adaugă miere, zahăr, ciocolată sau fructe confiate. Ele au fost concepute pentru a favoriza consumul alimentelor cerealiere, mai ales dimineaţa.

Micul dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei, de aceea trebuie să fie bogat în glucide şi nutrimente care să asigure aproximativ 25 la sută din aportul zilnic recomandat. Numeroase studii de specialitate au demonstrat beneficiile pe care le presupune un mic dejun complet şi echilibrat.

Prima masă a zilei permite realizarea unor performanţe fizice şi intelectuale remarcabile, favorizând procesul de memorizare. A fost dovedit ştiinţific faptul că marii consumatori de cereale la micul dejun obosesc mai greu şi au un randament ridicat în procesul de învăţare.

Amidonul, substanţa de bază

Modul de fabricare a cerealelor pentru micul dejun este foarte simplu. Boabelor de grâu, porumb sau orez le sunt adăugate zahăr, malţ sau sare. Ele sunt apoi introduse la vapori. Aceştia permit trasformarea amidonului în glucide pentru o digestie mai uşoară.

După această etapă, boabele sunt supuse unor preparări diverse, ce variază în funcţie de reţetă. Cerealele pentru micul dejun se prezintă sub mai multe forme, printre care fulgi din ovăz şi grâu, petale din porumb, biluţe de porumb sau ineluşe. Cerealele sunt bogate în elemente nutriţionale necesare funcţionării organismului omenesc. Consumate cu lapte sau cu alte tipuri de produse lactate, ele favorizează un aport de calciu foarte important.

Este recomandat ca, în mod deosebit, copiii să consume suficient calciu încă de la prima masă a zilei. Studiile nutriţionale demonstrează că un aport de calciu insuficient în timpul dimineţii nu poate fi compensat în nicio altă masă din timpul zilei.

Cerealele pot fi consumate regulat, fără ca organismul să fie supus vreunui risc. Producătorii de cereale afişează detaliat, pe eticheta fiecărui ambalaj, compoziţia nutriţională a produsului pentru 100 de grame de produs, dar şi aceea a unei porţii de cereale (30 sau 40 de grame) consumate împreună cu 125 ml de lapte. Etichetele prezintă, de obicei, şi categoriile de persoane cărora le sunt adresate produsele respective.

Cerealele cu lapte sau cu iaurt, un fruct sau un pahar cu suc de fructe constituie ingredintele de bază ale unui mic dejun echilibrat. Ele conţin deopotrivă glucide simple (zahărul total provenind din miere sau ciocolată), dar şi glucide complete (amidon), în proporţii variabile. Peste două treimi din cerealele care se produc în momentul de faţă sunt îmbogăţite cu vitamine şi minerale.

Acest surplus permite optimizarea aportului cu micronutrimente. Aceste adaosuri trebuie menţionate pe ambalaje, împreună cu indicarea grupului de populaţie căruia îi sunt recomandate. Cerealele mai conţin fibre alimentare, proteine, vitamine, minerale şi oligoelemente, acestea asigurând un sfert din aportul energetic necesar în fiecare zi.

Fiind bogate în fibre, ele ajută de asemenea la scăderea colesterolului. Un alt atu nutriţional al cerealelor sunt proteinele vegetale pe care le conţin şi care sunt indispensabile menţinerii unui organism sănătos. Nutriţioniştii afirmă că baza piramidei alimentare o constituie cerealele.

Graba strică treaba

Ritmul de viaţă foarte alert din marile centre urbane îi determină pe mulţi oameni să renunţe la micul dejun. Graba este, în această situaţie, unul dintre inamicii unui organism sănătos. În acest sens, cerealele au avantajul că se prepară foarte repede. În mai puţin de un minut, un bol cu cereale cu lapte poate asigura necesarul nutritiv pentru cea mai mare parte a zilei. Lipsa micului dejun produce efecte negative atât asupra copiilor, cât şi asupra adulţilor.

Alimentele consumate dimineaţa oferă energie, după perioada de repaus din timpul nopţii. Capacitate de concentrare scăzută, irascibilitate, anxietate creată de senzaţia de foame sunt numai câteva dintre simptomele unui stil de viaţă total neindicat.

Un mod de viaţă sănătos presupune, în primul rând, o dietă echilibrată. În plus, cerealele sunt recunoscute ca având un rol decisiv în prevenirea stărilor de oboseală, a bolilor cardiovasculare, a obezităţii şi a diabetului.

Istoria lor a început în Statele Unite, în 1890

Cerealele pentru micul dejun au apărut în America, în 1890. John Harvey Kellogg, un tânăr medic american, a căutat împreună cu fratele său, Will Keith, să amelioreze alimentaţia pacienţilor din clinica lor, sanatoriul din Battle Creek (Michigan, SUA). Ei au avut ideea de a concasa grăunţele de ovăz şi de a prepara apoi făina la vapori.

Ulterior, le-au introdus în cuptor şi au obţinut astfel "fulgi de ovăz". Succesul pe care l-au avut aceste cereale l-a determinat pe Will Keith Kellogg să creeze, în anul 1906, societatea care avea să devină Kellogg Company, una dintre cele mai mari producătoare de cereale din lumea întreagă şi la ora actuală.

Fulgii de porumb au fost primele produse comercializate de această societate. Pentru a stimula vânzările, el a adăugat, în 1909, o ofertă specială: o carte de imagini cu animalele din junglă, pe care o oferea oricui cumpăra două pachete cu cereale. Timp de peste 20 de ani, Kellogg a experimentat noi cereale pentru a completa gama sa de produse.

Pe de altă parte, Max Bircher-Benner, un medic elveţian de la începutul secolului, a inventat reţeta de musli pe bază de fulgi de ovăz amestecaţi cu lapte, mere, nuci şi migdale

Întrebuinţări alternative

Cerealele nu sunt destinate numai consumului alimentar zilnic, ele sunt folosite şi pentru obţinerea energiei electrice sau a energiei termice. În Europa de exemplu, bioetanolul este un produs obţinut din grâu sau porumb.

Printr-un proces de fermentaţie industrială, zahărul conţinut în aceste vegetale este transformat în alcool. Pentru a obţine bioetanolul, acest alcool (etanol) este concentrat, apoi deshidratat. Mai mult decât atât, cerealele nu sunt utilizate numai ca materie primă pentru obţinerea energiei alternative, ci au şi alte întrebuinţări bio, cum ar fi fabricarea de saci din plastic bio, ambalaje bio sau produse de igienă.

Sacii din plastic bio sunt produşi din amidonul extras din grâu sau porumb sau din glucoza derivată din amidon. Producerea de ambalaje biodegradabile este astăzi un scop mai ales pentru comercianţii de fructe şi legume. Pe de altă parte, produsele de igienă obţinute din amidonul cerealelor oferă avantajul că se degradează complet în apă, protejând astfel mediul înconjurător.

Cerealele integrale sunt mai sănătoase

Spre deosebire de cele rafinate, cerealele integrale nu pierd nimic din componentele nutritive de bază ale boabelor proaspete. Membrana exterioară a bobului conţine fibre, minerale, proteine şi complexul de vitamina B. Stratul din mijloc asigură necesarul de carbohidraţi. Germenul este partea cea mai bogată în elemente nutritive.

Când boabele de cereale sunt rafinate sau măcinate, membrana exterioară şi germenul se pierd şi astfel se elimină o importantă cantitate nutritivă a boabelor. Cerealele integrale păstrează intacte toate cele trei elemente ale bobului.